Obligaţiunile şi depozitele sunt pentru cei care se tem de risc.
Un administrator curajos de investiţii îşi ţine 95% din bani în acţiuni, dacă ne luăm după structura portofoliului de plasamente al lui Corneliu Stanciu.
El este cel care a înfiinţat şi a condus, până anul trecut, societatea de administrare a investiţiilor SAI Zepter şi caută acum parteneri pentru o nouă firmă de profil.
Corneliu Stanciu îşi ţine doar 5% din bani în depozite bancare, pe care el le consideră cash. Ba chiar îmi spune că are „alte metode de cashflow“, adică de flux de numerar. Dacă el nu dă detalii, nici eu nu dau cu banul, care vor fi fiind acelea.
Restul plasamentelor îl are în acţiuni. Corneliu Stanciu este adeptul riscului ridicat când vine vroba de banii proprii.
Tendinţe
Orice veţi înţelege din portofoliul lui (descris mai jos), omul subliniază „două lucruri:
1. se schimbă ceva esenţial în sistemul energetic mondial, ceea ce conduce la replieri, la reorientări ale capitalurilor;
2. bunurile de larg consum merg tot timpul,
aşa încât recomand acţiuni ale companiilor din noua generaţie energetică, dar şi ale companiilor alimentare, de medicamente şi, mai nou pentru Romania – din agricultură.
Agricultura va lua locul construcţiilor în urmatorii ani“, crede Corneliu Stanciu, făcând aluzie la boom-ul din construcţii de până în criză.
Altfel, pentru cei care preferă căldurica riscului scazut, banii nu pot fi împărţiţi decât între obligatiuni, care sunt foarte ieftine acum, şi depozitele bancare.
Cum obligaţiunile nu sunt accesibile oricui, iar depozitele adeseori nu pot acoperi pierderea din inflaţie, mai râmâne varianta fondurilor mutuale care investesc în aceste titluri.
Desigur, riscul mediu presupune orice combinaţie între extreme, atât de mediu cât să fie confortabil.
Despre portofoliul său, Corneliu Stanciu mai spune că are o „structură asimetrică şi neobişnuită“.
„Nu am SIF-uri“
…adică acţiuni ale societăţilor de investiţii financiare, care sunt printre cele mai căutate actiuni de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
„Cred ca vin vremuri grele pentru ele“, pentru SIF-uri, adică.
Corneliu Stanciu nu vede cu ochi buni nici perspectivele cotaţiilor băncilor.
„Tipologia crizei mă face să cred că ne întoarcem la baza afacerilor, adică vor merge afacerile bine strunite, producţia (dar nu orice şi nu oricum), în detrimentul serviciilor.
Nu mai sunt bani pentru extravaganţe“, continuă profesionistul Stanciu în comentariul pe care l-am rugat să mi-l trimită privind portofoliul său preferat.
„Investiţiile mele sunt în principal în companii care au afaceri bune şi pe timp de criză“, consideră consultantul.
Şi într-adevăr, acest pariu a ţinut cel puţin în privinţa ARMAX şi DAFORA. Acestea au mers bine şi pe criză, pentru că sunt legate de utilităţi, de extracţia gazelor naturale şi a petrolului.
Nu aţi văzut cum au crescut preţurile la benzină şi motorină în anii de criză, în care consumul a scăzut dramatic? Nu a mai contat legea cererii şi ofertei pentru companiile petroliere, ca şi cele de gaze.
Iar dacă a scăzut consumul ele au crescut preţurile ca să aibă bani de investiţii, adică inclusiv de lucrpri derulate prin Armax sau Dafora.
Corneliu Stanciu mai are bani în câteva companii siderurgice, despre care crede că vor ieşi primele din criză (LAMINORUL, SIDERURGICA Hunedoara şi ARTROM Slatina), ca şi în industria mecanică (Neptun Câmpina, Compa Sibiu).
Pariul administratorului de investiţii de profesie pare că ajunge la risc maxim atunci când aşteaptă relansarea RAFO. „Am ceva şi acolo“, mărturiseşte Corneliu Stanciu.
Recunoaşte că nu face „cine ştie ce profituri pe praful ăsta“. Am putea crede că, mai curând, e în pierdere, dar el este convins că va veni şi vremea portofoliului de acţiuni.
Corneliu Stanciu aşteaptă şi de la Fondul Proprietatea (FP) un suflu nou pentru investitori“, dar se teme că, după listare, să fie mare aglomeraţie la vânzare şi preţul acţiunii FP ar putea avea o evoluţie nedorită.
„Sunt mulţi cu banii băgaţi în FP (fonduri de investiţii, SIF-uri, etc.). Oricum va relansa toată bursa macar pentru o perioadă“.
Cauza pentru care piaţa bursieră este „ca moartă“ şi de ce viitorul este viu, totuşi
Cauza pentru piaţa sucombată din prezent este „ strict politică: incompetenţa, masurile fiscale aberante, aleatoare, generatoare de instabilitate, etc. Dacă vom avea o schimbare de situaţie, bursa se va debloca, altfel e de rău“.
Meseriaşii spun că piaţa este aproape moartpă pentru că valorile tranzacţiilor zilnice de unul doupă, trei milioane de euro, cel mult, sunt ridicole pentru ei.
Totuşi, „pentru cine are rabdare, vor veni şi recompensele“, aminteşte administratorul de disciplina fără de care nimeni nu poate intra pe piaţa de acţiuni.
De ce este, totuşi optimist Corneliu Stanciu? Iata explicaţia lui.
„Piaţa de capital românească se afla în faţa celui de-al treilea ciclu de dezvoltare.
Primul ciclu a cuprins reînfiinţarea Bursei şi programul de privatizare în masă, în cadrul căruia s-au distribuit acţiuni de la peste 5.000 companii de stat către toţi cetăţenii ţării. Acest ciclu s-a incheiat in anul 2000.
Al doilea ciclu a fost reprezentat de integrarea României în UE şi a constat în consolidarea Bursei, în intrarea mult mai puternică a fondurilor internaţionale în acţionariatul companiilor româneşti cât şi în concentrarea procentului de deţinere a companiilor străine stabilite în România.
Suntem în prima fază a celui de-al treilea ciclu de dezvoltare, care va consta în:
- dezvoltarea Bursei în cadrul regional (prin alianţă sau preluare),
- în creşterea numărului de oferte publice primare (IPO-uri), care vor aduce mai multe companii la cota bursei în urmatorii cinci ani (modelul Poloniei din ultimii cinci ani este un exemplu)
- în dezvoltarea mult mai accelerată a fondurilor de investiţii locale şi mai ales în cotarea şi finanţarea de pe Bursă a majorităţii companiilor private înfiinţate după 1989 şi care au rezistat crizei.
Acest lucru se va întampla fie ca o vor sau nu unii sau alţii“.
Optimismul lui Corneliu Stanciu este atât de cert încât, aşa cum am mai spus, caută parteneri pentru o firmă de administarre de investiţii cu acoperire în România dar şi în toată zona Balcanică. „Serbia, Bulgaria, Republica Moldova sunt la începutul drumului în acest domeniu. De aceea firma are deja un nume: Balkan-Asset Management şi va porni la acest drum după ce va strânge un milion de euro.
Toate detaliile despre planul de afacere poate fi găsit la adresa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu