Un articol care va fi valabil cât vor fi bani pe lume
Cele mai frecvente greşeli ale investitorilor începători
Însăşi decizia de a trece de la economisire la investiţii este cel mai adesea marcată de două greşeli majore, potrivit administratorilor de investiţii: 1. Să investeşti înainte de a fi acumulat prin economisire suma care să-ţi acopere cheltuielile curente pentru cel puţin trei luni, plus o marjă pentru urgenţe neprevăzute şi 2. Să confunzi investiţia cu o cale de îmbogăşire rapidă şi s-o tratezi ca pe jocul la loto.
citeste tot la:
http://old.standard.money.ro/articol_104586/finante_personale__cele_mai_frecvente_greseli_ale_investitorilor_incepatori.html
Alte repere vechi foarte utile şi azi
“În mod evident, toată lumea este mai precaută în zilele astea“, spune Cristian Nacu, partener al companiei Enterprise Investors de administrare a investiţiilor private equity. “Apreciez mai mult decât înainte activele cu venit fix. Schimbarea este una pe termen lung şi cred că randamentele excelente pe care le-au înregistrat fondurile de acţiuni (înainte de criză - n.red.) vor fi greu de egalat în viitor. Apreciez altfel stabilitatea unui plasament şi păstrarea valorii înaintea randamentului. Gradul de îndatorare trebuie monitorizat cu mare atenţie în viitor. Am ajuns la un echilibru diferit între clasele de active faţă de ceea ce gândeam în urmă cu un an“, recunoaşte, la rândul său, Eugen Voicu, CEO Aviva Investors România, care administrează fonduri mutuale şi conturi individuale de investiţii în valoare de aproximativ zece milioane de euro.
http://old.standard.money.ro/articol_104708/managerii_de_investitii_prefera_plasamentele_conservatoare_si_aurul.html
"Piaţa noastră este la început. Pe pieţele mature, astfel de plasamente se fac pe mai mulţi ani. Noi am înregistrat tranzacţii, chiar dacă nu în volume prea mari. Le explicăm clienţilor că aurul fizic nu poate fi un plasament conjunctural, chiar dacă este vorba despre criză”, spune Monica Ionescu, director de private banking la UniCredit Ţiriac Bank. Octavia Cutuş, director Raiffeisen Exclusive, confirmă interesul clienţilor pentru aur. "Pot fi cumpărate şi certificate care atestă posesia metalului preţios şi care pot fi transformate în lichidităţi", spune aceasta. Prin BCR, se pot cumpăra lingouri de aur în greutate de până la un kilogram, fiind disponibile şi cele de 1 gr, 5 gr, 10 gr, 100 gr, 250 şi 500 gr.
“Cantitatea minimă ce a fost achiziţionată de un client este de cinci kilograme. Aceste achiziţii trebuie să ţină seama de aspectele logistice legate de transport şi depozitare", explică Dumitrescu. Potrivit datelor BCR, costul de depozitare pentru cinci kilograme este, acum, de circa 11 euro lunar (0,01% din valoarea depozitată, fără TVA), la care se adaugă taxa de transport de minimum 50 de euro, asigurarea de circa un euro (0,001% din valoarea transportată) şi taxa de aeroport de 30 euro. Analiştii Erste Bank precizau, într-un studiu recent, că politica expansivă a băncilor centrale de infuzie de lichidităţi şi creşterea datoriilor guvernamentale ar putea să facă din inflaţie problema majoră a următorilor ani, ceea ce ar asigura fundamentul pentru creşterea preţului aurului.
Administrarea fondurilor cu plasamente in obligatiuni (corporatiste, municipale, de stat) si in alte instrumente cu venit fix costa mai mult, deoarece analiza necesara pentru a alege cele mai profitabile instrumente este mai laborioasa decat in cazul depozitelor bancare.
(...)
Plasamentele in obligatiuni pe termene mai mici de un an nici nu isi au sensul, pentru ca multi emitenti platesc semestrial sau anual dobanzile aferente creditului obligatar.
Si atunci, de ce, totusi, trebuie cercetata oportunitatea diversificarii cu fonduri de obligatiuni?
Administratorii de investitii (fie prin fonduri mutuale, fie prin conturi individuale) pandesc de ceva vreme vestile privind scaderea ratelor dobanzilor la depozitele bancare, in conformitate cu o tendinta, e drept, mai mult asteptata decat confirmata.
Vestile respective vor constitui semnalele la care investitorii vor trebui sa decida daca plaseaza sau nu o parte din active in fonduri de obligatiuni.
Obligatiunile sunt fie purtatoare de dobanzi fixe, fie indexate cu media dobanzilor interbancare, dar, pentru ca astfel de calcule se fac semestrial, ratele mari sunt conservate o perioada mai mare de timp decat in cazul depozitelor bancare in care plaseaza fondurile monetare.
De altfel, jumatate dintre fondurile de obligatiuni de pe piata au plasamente majoritare in depozite bancare, tocmai pentru ca au incercat sa profite de randamentele mari ale acestora.
(...)
Alte repere vechi foarte utile şi azi
- Sute de investitori romani traiesc viata periculoasa a contractelor pe diferente
- Obligatiunile care dau valoare portofoliilor conservatoare
- Actiunile cu miza pentru portofoliile agresive si riscante
Debutul ca investitor începe cu disciplina economisirii
O persoana care castiga lunar 2.000 de euro (peste 8.000 de lei), dar are asigurari de platit, rate la casa si la masina, insa reuseste sa economiseasca 300 de euro pe luna, va avea nevoie de cinci luni ca sa poata aloca investitiei directe la Bursa o suma suficient de mare pentru a obtine accesul pe piata de capital, dar si pentru a schita o structura de plasamente diversificate.
Casele mari de brokeraj nu primesc investitori individuali decat daca acestia dispun cel putin de cateva mii de euro.
(...)
Exista case de brokeraj care permit accesul la platformele de tranzactionare online si investitorilor care dispun de 2.000 de lei (aproape 500 de euro), iar comisionul este de 1%.
Cei care economisesc 1.200-2.000 de lei lunar isi pot plasa banii in depozite bancare sau in fonduri monetare cinci, respectiv trei luni, pentru ca mai apoi sa poata face plasamente la Bursa prin internet, cu doar o treime din resursele totale.
Brokerul Mihai Chisu de la IFB Finwest ar dedica o alta treime depozitelor bancare si o alta plasamentelor valutare. Daca investitorul aspirant doreste asistenta unui broker, va trebui sa astepte mai mult, iar in acest caz, plaja de comisioane se intinde, teoretic, intre 2% si 8% din valoarea tranzactiilor.
Pentru a realiza un portofoliu potrivit, trebuie pornit de la obiectivele economisirii, respectiv ale investitiei, apoi urmeaza decizia cu privire la prioritatea acestora. In primul rand, trebuie asigurat si mentinut standardul de viata, inclusiv pentru cazurile de tip “intre slujbe/contracte”.
Depozitele bancare pe termen scurt si asigurarile de diferite tipuri sunt potrivite pentru aceste scopuri, dar “in depozite bancare sau in fonduri monetare, intotdeauna, trebuie pastrat doar echivalentul a sase luni de obligatii financiare curente”, spune Mihnea Barbulescu, director de vanzari la Erste Asset Management (EAM) Romania.
Apoi, se urmareste mentinerea standardului de viata dupa pensionare.
“Daca mai avem 20 de ani pana la pensie, investitia in actiuni sau fonduri de actiuni este excelenta. La fel, daca peste 15 ani vrem sa cumparam o casa sau daca vrem sa avem bani pentru studiile copiilor. Daca insa mai avem doar cinci ani pana la pensie, actiunile sunt prea riscante, deoarece nu mai exista timpul necesar recuperarii unei eventuale pierderi majore”, spune Bogdan Bilaus, director de investitii la Raiffeisen Asset Management (RAM).
Volumele mici de plasamentele nu permit diversificarea.
“Cu 300-500 de euro pe luna nu sunt decat doua variante - ori ii risti pe toti la Bursa sau intr-un fond de actiuni, ori ii pui pe toti intr-un singur depozit sau intr-un fond monetar. Daca alergi intre mai multe oferte, cheltuiala cu drumurile este mai mare decat castigul”, spune Adi Lupsan, directorul general adjunct al casei de brokeraj Intercapital Invest, ce primeste investitorii care au disponibil de mai mult de 7.500 lei (1.800 €). “Un portofoliu poate fi numit diversificat daca are cel putin 15 actiuni diferite. La 2.000 de lei, rezulta 133 de lei pe emitent, ceea ce este, in multe cazuri, sub pachetul minim de tranzactionare permis de Bursa”, precizeaza Bogdan Bilaus. De aceea, chiar si dupa ce s-au strans ceva bani, solutia fondurilor de investitii este cea mai potrivita pentru investitorii cu resurse mici, pentru ca pot cumpara, periodic, oricat de putine titluri. “Subscrierea sistematica este o idee lansata de investitori celebri. Cine economiseste 2,68 dolari pe saptamana si ii investeste intr-un fond de index, al carui randament mediu pe termen lung este 10,5%, va avea un milion de euro peste 65 de ani”, explica Mihnea Barbulescu.
Pana cand se strang bani pentru investitii la Bursa, este necesara economisirea in depozite bancare sau in fonduri monetare. Pe piata se pot alege termenele de o luna, sase luni si de un an, cu rate de dobanzi anualizate de 11%, 12% si 13%. Avand in vedere tendinta de scadere a dobanzilor, un termen mai lung ar conserva nivelul actual ridicat al acestora. Pe de alta parte, concurenta bancara pentru atragerea de resurse produce tot felul de oferte pe termen scurt. Exista si oferte de conturi de economii cu rate de pana la 14%, care pot concura cu fondurile monetare. “Ponderile plasamentelor intr-un portofoliu trebuie stabilite de fiecare investitor in parte, in functie de profilul sau de risc si, eventual, cu asistenta specializata”, potrivit lui Florin Keran, director general adjunct al Carpatica Asset Management. Potrivit acestuia, portofoliul unui investitor cu inclinatie scazuta la risc poate contine minimum 30% depozite si alte instrumente monetare, maximum 25% actiuni (sau fonduri de actiuni), minimum 25% obligatiuni (sau fonduri specializate), active specifice operatiunilor de arbitraj si alte plasamente.
(...)
Exista case de brokeraj care permit accesul la platformele de tranzactionare online si investitorilor care dispun de 2.000 de lei (aproape 500 de euro), iar comisionul este de 1%.
Cei care economisesc 1.200-2.000 de lei lunar isi pot plasa banii in depozite bancare sau in fonduri monetare cinci, respectiv trei luni, pentru ca mai apoi sa poata face plasamente la Bursa prin internet, cu doar o treime din resursele totale.
Brokerul Mihai Chisu de la IFB Finwest ar dedica o alta treime depozitelor bancare si o alta plasamentelor valutare. Daca investitorul aspirant doreste asistenta unui broker, va trebui sa astepte mai mult, iar in acest caz, plaja de comisioane se intinde, teoretic, intre 2% si 8% din valoarea tranzactiilor.
Pentru a realiza un portofoliu potrivit, trebuie pornit de la obiectivele economisirii, respectiv ale investitiei, apoi urmeaza decizia cu privire la prioritatea acestora. In primul rand, trebuie asigurat si mentinut standardul de viata, inclusiv pentru cazurile de tip “intre slujbe/contracte”.
Depozitele bancare pe termen scurt si asigurarile de diferite tipuri sunt potrivite pentru aceste scopuri, dar “in depozite bancare sau in fonduri monetare, intotdeauna, trebuie pastrat doar echivalentul a sase luni de obligatii financiare curente”, spune Mihnea Barbulescu, director de vanzari la Erste Asset Management (EAM) Romania.
Apoi, se urmareste mentinerea standardului de viata dupa pensionare.
“Daca mai avem 20 de ani pana la pensie, investitia in actiuni sau fonduri de actiuni este excelenta. La fel, daca peste 15 ani vrem sa cumparam o casa sau daca vrem sa avem bani pentru studiile copiilor. Daca insa mai avem doar cinci ani pana la pensie, actiunile sunt prea riscante, deoarece nu mai exista timpul necesar recuperarii unei eventuale pierderi majore”, spune Bogdan Bilaus, director de investitii la Raiffeisen Asset Management (RAM).
Volumele mici de plasamentele nu permit diversificarea.
“Cu 300-500 de euro pe luna nu sunt decat doua variante - ori ii risti pe toti la Bursa sau intr-un fond de actiuni, ori ii pui pe toti intr-un singur depozit sau intr-un fond monetar. Daca alergi intre mai multe oferte, cheltuiala cu drumurile este mai mare decat castigul”, spune Adi Lupsan, directorul general adjunct al casei de brokeraj Intercapital Invest, ce primeste investitorii care au disponibil de mai mult de 7.500 lei (1.800 €). “Un portofoliu poate fi numit diversificat daca are cel putin 15 actiuni diferite. La 2.000 de lei, rezulta 133 de lei pe emitent, ceea ce este, in multe cazuri, sub pachetul minim de tranzactionare permis de Bursa”, precizeaza Bogdan Bilaus. De aceea, chiar si dupa ce s-au strans ceva bani, solutia fondurilor de investitii este cea mai potrivita pentru investitorii cu resurse mici, pentru ca pot cumpara, periodic, oricat de putine titluri. “Subscrierea sistematica este o idee lansata de investitori celebri. Cine economiseste 2,68 dolari pe saptamana si ii investeste intr-un fond de index, al carui randament mediu pe termen lung este 10,5%, va avea un milion de euro peste 65 de ani”, explica Mihnea Barbulescu.
Pana cand se strang bani pentru investitii la Bursa, este necesara economisirea in depozite bancare sau in fonduri monetare. Pe piata se pot alege termenele de o luna, sase luni si de un an, cu rate de dobanzi anualizate de 11%, 12% si 13%. Avand in vedere tendinta de scadere a dobanzilor, un termen mai lung ar conserva nivelul actual ridicat al acestora. Pe de alta parte, concurenta bancara pentru atragerea de resurse produce tot felul de oferte pe termen scurt. Exista si oferte de conturi de economii cu rate de pana la 14%, care pot concura cu fondurile monetare. “Ponderile plasamentelor intr-un portofoliu trebuie stabilite de fiecare investitor in parte, in functie de profilul sau de risc si, eventual, cu asistenta specializata”, potrivit lui Florin Keran, director general adjunct al Carpatica Asset Management. Potrivit acestuia, portofoliul unui investitor cu inclinatie scazuta la risc poate contine minimum 30% depozite si alte instrumente monetare, maximum 25% actiuni (sau fonduri de actiuni), minimum 25% obligatiuni (sau fonduri specializate), active specifice operatiunilor de arbitraj si alte plasamente.
Managerii de investiţii preferă plasamentele conservatoare şi aurul
Criza a modificat comportamentul administratorilor de fonduri de investiţii, care îşi plasează propriii bani în active cât mai lichide, cum ar fi depozitele bancare sau fondurile mutuale monetare, şi cât mai conservatoare.
Potrivit unui sondaj realizat de Business Standard, administratorii de fonduri mutuale se uită, în aceastã perioadã, cu mai multă atenţie la preţurile produselor de consum, nu se mai împrumută pentru a investi. “În mod evident, toată lumea este mai precaută în zilele astea“, spune Cristian Nacu, partener al companiei Enterprise Investors de administrare a investiţiilor private equity. “Apreciez mai mult decât înainte activele cu venit fix. Schimbarea este una pe termen lung şi cred că randamentele excelente pe care le-au înregistrat fondurile de acţiuni (înainte de criză - n.red.) vor fi greu de egalat în viitor. Apreciez altfel stabilitatea unui plasament şi păstrarea valorii înaintea randamentului. Gradul de îndatorare trebuie monitorizat cu mare atenţie în viitor. Am ajuns la un echilibru diferit între clasele de active faţă de ceea ce gândeam în urmă cu un an“, recunoaşte, la rândul său, Eugen Voicu, CEO Aviva Investors România, care administrează fonduri mutuale şi conturi individuale de investiţii în valoare de aproximativ zece milioane de euro.
http://old.standard.money.ro/articol_104708/managerii_de_investitii_prefera_plasamentele_conservatoare_si_aurul.html
Românii au cumpãrat peste 100 kg lingouri de aur
Investitorii de tip private banking din România au cumpărat peste 100 kg lingouri de aur în ultimele luni, în valoare de circa 2,1 mil. euro (la preţul curent), potrivit managerilor de specialitate din cele mai importante bănci româneşti. Interesul crescut pentru aur face parte din schimbarea de comportament a investitorilor, care, din cauza crizei, se orientează spre plasamente ce le protejează capitalul.
Majoritatea achiziţiilor au fost făcute prin BCR, cea mai mare bancă de pe piaţa locală. “Până acum, achiziţiile deja efectuate şi intenţiile clienţilor Băncii Comerciale Române (BCR) depăşesc 150 kg de aur. Evoluţia descrescătoare a domeniului imobiliar, după 15 ani de creşteri continue, a dus la o aşezare mai echilibrată a psihicului investitorului şi la o reapreciere a valorii cash-ului“, explică Alex Titus Dumitrescu, supervizorul biroului de private banking de la BCR. Managerii de private banking atrag atenţia că, totuşi, şi investiţiile în aur trebuie făcute pe o perioadă de mai mulţi ani, iar investitorii nu trebuie să urmărească doar un câştig conjunctural. "Piaţa noastră este la început. Pe pieţele mature, astfel de plasamente se fac pe mai mulţi ani. Noi am înregistrat tranzacţii, chiar dacă nu în volume prea mari. Le explicăm clienţilor că aurul fizic nu poate fi un plasament conjunctural, chiar dacă este vorba despre criză”, spune Monica Ionescu, director de private banking la UniCredit Ţiriac Bank. Octavia Cutuş, director Raiffeisen Exclusive, confirmă interesul clienţilor pentru aur. "Pot fi cumpărate şi certificate care atestă posesia metalului preţios şi care pot fi transformate în lichidităţi", spune aceasta. Prin BCR, se pot cumpăra lingouri de aur în greutate de până la un kilogram, fiind disponibile şi cele de 1 gr, 5 gr, 10 gr, 100 gr, 250 şi 500 gr.
“Cantitatea minimă ce a fost achiziţionată de un client este de cinci kilograme. Aceste achiziţii trebuie să ţină seama de aspectele logistice legate de transport şi depozitare", explică Dumitrescu. Potrivit datelor BCR, costul de depozitare pentru cinci kilograme este, acum, de circa 11 euro lunar (0,01% din valoarea depozitată, fără TVA), la care se adaugă taxa de transport de minimum 50 de euro, asigurarea de circa un euro (0,001% din valoarea transportată) şi taxa de aeroport de 30 euro. Analiştii Erste Bank precizau, într-un studiu recent, că politica expansivă a băncilor centrale de infuzie de lichidităţi şi creşterea datoriilor guvernamentale ar putea să facă din inflaţie problema majoră a următorilor ani, ceea ce ar asigura fundamentul pentru creşterea preţului aurului.
Depozitele “la pachet“ cu investiţiile în fonduri aduc dobânzi mai mari
Ofertele mai vechi sau mai noi de pachete de economisire-investiţie revin în atenţie, pe fondul tendinţei de scădere a dobânzilor. Există grupuri bancare care nu au profitat la timp sau suficient de mult de interesul pentru fondurile de investiţii monetare, şi atunci folosesc pachetele combinate, prin societăţile proprii de administrare a investiţiilor. CitesteStrategii si mecanisme pentru investitii cu capital garantat sau protejat
Investitorii romani au la dispozitie un fond de investitii cu capital garantat si unul cu capital protejat pentru a-si diversifica plasamentele dincolo de oferta retetelor, deja devenite uzuale, ale fondurilor monetare sau ale portofoliilor bazate mai ales pe depozite bancare si pe plasamente in instrumente cu venit fix.
Grafic Doua tipuri de protectie contra riscului
Ambele fonduri asigura anumite praguri de randament, tintind si expunerea in conditii cat mai sigure pe pietele de actiuni. Astfel, primul fond cu capital garantat din Romania, OTP GarantisRo, va realiza, pe 30 iunie, prima plata a cotei de participare la performanta, fiind garantat un randament de 12% din capitalul plasat acum aproape un an, cu ocazia subscrierii. La randul sau, primul fond cu capital protejat din Romania, Raiffeisen Confort, isi va incheia la toamna prima perioada de doi ani, pentru care si-a propus asigurarea protectiei impotriva unor pierderi mai mari de 10% din capitalul plasat la inceputul perioadei. Raiffeisen Confort nu doar ca a conservat capitalurile subscriitorilor initiali, dar are randament pozitiv de 3,9%, potrivit activelor din 11 iunie, fata de prima sa zi de existenta, 25 septembrie 2007.
OTP GarantisRo avea un randament de 15,2% fata de momentul subscrierii, iar diferenta fata de castigul promis va fi capitalizata si va fi inclusa in platile ulterioare. Cele doua fonduri nu pot fi comparate, avand specific, strategii diferite.
(...)
Strategia CPPI (Constant Proportion Portfolio Insurance) consta in realocarea periodica a activelor intre categoria celor cu risc foarte mic si cele riscante (la limita, intre depozite bancare si actiuni), in functie de evolutia pietelor. La sfarsitul lunii octombrie 2007, actiunile cotate aveau cea mai mare pondere (39%) din activele fondului Raiffeisen Confort. La sfarsitul lunii mai 2009, actiunile cotate reprezentau doar 2,58% din totalul activelor
(...)
“Acum, cei mai multi investitori cauta plasamente cat mai sigure, chiar daca au un anume apetit pentru risc. In toamna se incheie perioada de doi ani pentru care fost urmarita protejarea capitalului si, din acel moment, va incepe o noua perioada de evaluare a performantelor, care cred ca va satisface si va depasi cerintele investitorilor, mai ales ca, in urmatoarea etapa de doi ani, este de asteptat ca fondul sa capitalizeze si cresterile datorate revenirii cotatiilor bursiere”, spune Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management. OTP GarantisRo este un fond inchis, in care investitorii au subscris la lansare si nu se mai pot retrage pana la momentul maturitatii, din 2011. Capitalul investit este garantat, fondul fiind acoperit de o scrisoare de garantie bancara.
(...)
“Un client care investeste direct intr-un portofoliu de actiuni isi asuma riscul deprecierii valorii plasamentelor, in timp ce un investitor care mizeaza pe fonduri cu capital garantat are suma investita initial garantata si dispune, in acelasi timp, de un instrument care ii confera accesul la potentialul de crestere al actiunilor/indicelui respectiv”, explica Dan Popovici, director de investitii al OTP Asset Management.
(...)
OTP GarantisRo avea un randament de 15,2% fata de momentul subscrierii, iar diferenta fata de castigul promis va fi capitalizata si va fi inclusa in platile ulterioare. Cele doua fonduri nu pot fi comparate, avand specific, strategii diferite.
(...)
Strategia CPPI (Constant Proportion Portfolio Insurance) consta in realocarea periodica a activelor intre categoria celor cu risc foarte mic si cele riscante (la limita, intre depozite bancare si actiuni), in functie de evolutia pietelor. La sfarsitul lunii octombrie 2007, actiunile cotate aveau cea mai mare pondere (39%) din activele fondului Raiffeisen Confort. La sfarsitul lunii mai 2009, actiunile cotate reprezentau doar 2,58% din totalul activelor
(...)
“Acum, cei mai multi investitori cauta plasamente cat mai sigure, chiar daca au un anume apetit pentru risc. In toamna se incheie perioada de doi ani pentru care fost urmarita protejarea capitalului si, din acel moment, va incepe o noua perioada de evaluare a performantelor, care cred ca va satisface si va depasi cerintele investitorilor, mai ales ca, in urmatoarea etapa de doi ani, este de asteptat ca fondul sa capitalizeze si cresterile datorate revenirii cotatiilor bursiere”, spune Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management. OTP GarantisRo este un fond inchis, in care investitorii au subscris la lansare si nu se mai pot retrage pana la momentul maturitatii, din 2011. Capitalul investit este garantat, fondul fiind acoperit de o scrisoare de garantie bancara.
(...)
“Un client care investeste direct intr-un portofoliu de actiuni isi asuma riscul deprecierii valorii plasamentelor, in timp ce un investitor care mizeaza pe fonduri cu capital garantat are suma investita initial garantata si dispune, in acelasi timp, de un instrument care ii confera accesul la potentialul de crestere al actiunilor/indicelui respectiv”, explica Dan Popovici, director de investitii al OTP Asset Management.
(...)
Fondurile de obligatiuni, optiuni mai putin riscante pentru un portofoliu diversificat
Pentru cei care reusesc sa economiseasca 300 de euro pe luna, cea mai buna cale de diversificare a portofoliului de plasamente este subscrierea sistematica la doua sau trei dintre cele opt fonduri, denumite generic, “de obligatiuni”. Acest tip de diversificare pastreaza gradul de risc la cote reduse si extinde orizontul de plasament de la minimum doua-trei luni la maximum doi-trei ani.
http://old.standard.money.ro/articol_98674/fondurile_de_obligatiuni__optiuni_mai_putin_riscante_pentru_un_portofoliu_diversificat.html
Administrarea fondurilor cu plasamente in obligatiuni (corporatiste, municipale, de stat) si in alte instrumente cu venit fix costa mai mult, deoarece analiza necesara pentru a alege cele mai profitabile instrumente este mai laborioasa decat in cazul depozitelor bancare.
(...)
Plasamentele in obligatiuni pe termene mai mici de un an nici nu isi au sensul, pentru ca multi emitenti platesc semestrial sau anual dobanzile aferente creditului obligatar.
Si atunci, de ce, totusi, trebuie cercetata oportunitatea diversificarii cu fonduri de obligatiuni?
Administratorii de investitii (fie prin fonduri mutuale, fie prin conturi individuale) pandesc de ceva vreme vestile privind scaderea ratelor dobanzilor la depozitele bancare, in conformitate cu o tendinta, e drept, mai mult asteptata decat confirmata.
Vestile respective vor constitui semnalele la care investitorii vor trebui sa decida daca plaseaza sau nu o parte din active in fonduri de obligatiuni.
Obligatiunile sunt fie purtatoare de dobanzi fixe, fie indexate cu media dobanzilor interbancare, dar, pentru ca astfel de calcule se fac semestrial, ratele mari sunt conservate o perioada mai mare de timp decat in cazul depozitelor bancare in care plaseaza fondurile monetare.
De altfel, jumatate dintre fondurile de obligatiuni de pe piata au plasamente majoritare in depozite bancare, tocmai pentru ca au incercat sa profite de randamentele mari ale acestora.
(...)
Deplasarea graduala de la fonduri monetare catre fonduri de obligatiuni este o optiune care merita atentie. “Ideea de baza este cea lansata de investitori celebri: subscrierea sistematica”, spune Mihnea Barbulescu, director de vanzari al Erste Asset Management, care administreaza BCR Obligatiuni
(...)
Achizitia a cate cinci titluri de la fiecare din cele opt fonduri ar costa, in prezent, circa 820 de lei (putin peste 200 de euro), ceea ce poate fi un exercitiu util de diversificare pentru un investitor care economiseste lunar 300 de euro, din momentul in care apar vestile despre scaderea dobanzilor la depozite. Nu trebuie uitat insa ca un astfel de plasament se face cel putin pe termen mediu si in functie de nevoia previzibila de lichiditati. “Variantele mai putin riscante decat actiunile, obligatiunile, sunt cautate daca avem nevoie de bani peste mai putin de cinci ani”, spune Bogdan Bilaus, directorul de investitii de la Raiffeisen Asset Management.
De doua ori mai multe companii in fondurile de tip “trezorerie”
La sfarsitul lunii trecute, peste 2.200 de persoane juridice aveau plasamente in cele cinci fonduri mutuale monetare de pe piata noastra, adica de peste doua ori mai mute fata de 31 martie, cel mai mare ritm de crestere din ultimele sapte luni. Si activele detinute de persoanele juridice in fondurile mutuale au ajuns la un nivel aproape dublu in aceeasi perioada, de 366 milioane de lei (80 mil. euro). CitesteSute de investitori romani traiesc viata periculoasa a contractelor pe diferente
Valoarea celor cateva sute de conturi ale speculatorilor romani care detin contracte pe diferente (CFD) pe pietele straine se ridica la cateva milioane de euro, potrivit brokerilor si consultantilor care intermediaza sau asista astfel de produse. CitesteCele mai cautate actiuni de la Bursa
Aprilie a fost cea mai buna luna din ultimele peste douazeci de luni la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Indicele BET XT, care este media ponderata a preturilor celor mai importante douazeci si cinci de actiuni de la BVB, inclusiv cele cinci societati de investitii financiare (SIF), a crescut luna trecuta cu 40,7%, in timp ce BET FI, indicele care monitorizeaza miscarile de pret din piata SIF, a castigat 71,7%. Indicele BET C, care reflecta preturile tuturor actiunilor, mai putin SIF-urile, a pierdut totusi 1,4%.
Grafic Randamentele vedetelor
Prin urmare, luna trecuta a fost si o perioada buna pentru a vedea care au fost diferentele de comportament ale celor mai cautate actiuni potrivite pentru un portofoliu. Cum una dintre grijile prioritare ale unui investitor este lichiditatea, adica abundenta titlurilor atat la cumparare, dar si la vanzare, a fost ales pentru observatii portofoliul indicelui BET XT al Bursei, la care au mai fost adaugate cateva titluri cunoscute pentru apetenta cu care investitorii le cauta. Din ratele variatiilor cotatiilor de luna trecuta (v. tabel), se poate vedea ca cele mai cautate actiuni nu sunt neaparat si cele mai profitabile, iar cele mai profitabile nu sunt si cele mai putin riscante.
Actiunile SIF sunt cele mai riscante, sunt foarte lichide, pentru ca numai 1% din actiunile detinute dau drept de vot, si sunt printre cele mai cautate titluri. Se spune despre SIF-uri ca anticipeaza evolutia celorlalte actiuni. Astfel ca, intr-o luna de mari cresteri, ar fi fost de asteptat ca toate cele cinci SIF-uri sa fie in fruntea topului. Totusi, doar SIF Muntenia (SIF4) este “pe podium”, pentru ca, intr-o perioada totusi tulbure, are cel mai conservator portofoliu si cea mai stabila conducere. SIF4 este chiar lider de top. In schimb, pentru ca alegerea de management cea mai contestata a fost la SIF Banat-Crisana (SIF1), cresterea acestui titlu a fost de zece ori mai mica decat cea a indicelui BET-Fi. SIF 1 a dezamagit investitorii, pentru ca de la aceasta societate se asteptau cele mai mari progrese in stilul de management si tocmai de aici nu au venit. Actiunile SIF Oltenia (SIF5) s-au apreciat cu doar 18%, pentru ca, avand cel mai agresiv portofoliu, societatea este cea mai tranzactionata, adica si cea mai speculata.
(...)
Cum era de asteptat, pe primele 10 pozitii ale topului sunt actiuni potrivite pentru un portofoliu agresiv, cu o exceptie, cea a Biofarm, care, teoretic, fiind producator de medicamente, are mai putin de suferit din cauza crizei. Criza sau nu, oamenii lasa orice si cheltuie pentru sanatate. Totusi, “Biofarm BIO a facut investitii masive pe piata de capital in momente nepotrivite si a fost penalizata drastic”, a observat Marian Lupu, directorul casei de brokeraj Estinvest.
(...)
Cum s-a supralicitat, in clasament au intrat actiunile producatorului de placi si profile din plastic Romcarbon Buzau (ROCE), emitent caruia parca nu-i pasa de criza, vrea sa dezvolte in parteneriat un proiect imobiliar de 600 mil. euro, sa-si dubleze veniturile in 2009 si sa treaca pe profit. ROCE este exemplul unui plasament oportunist, legat de o stire pozitiva si cu tinta riscanta pe termen lung.
Actiunile SIF sunt cele mai riscante, sunt foarte lichide, pentru ca numai 1% din actiunile detinute dau drept de vot, si sunt printre cele mai cautate titluri. Se spune despre SIF-uri ca anticipeaza evolutia celorlalte actiuni. Astfel ca, intr-o luna de mari cresteri, ar fi fost de asteptat ca toate cele cinci SIF-uri sa fie in fruntea topului. Totusi, doar SIF Muntenia (SIF4) este “pe podium”, pentru ca, intr-o perioada totusi tulbure, are cel mai conservator portofoliu si cea mai stabila conducere. SIF4 este chiar lider de top. In schimb, pentru ca alegerea de management cea mai contestata a fost la SIF Banat-Crisana (SIF1), cresterea acestui titlu a fost de zece ori mai mica decat cea a indicelui BET-Fi. SIF 1 a dezamagit investitorii, pentru ca de la aceasta societate se asteptau cele mai mari progrese in stilul de management si tocmai de aici nu au venit. Actiunile SIF Oltenia (SIF5) s-au apreciat cu doar 18%, pentru ca, avand cel mai agresiv portofoliu, societatea este cea mai tranzactionata, adica si cea mai speculata.
(...)
Cum era de asteptat, pe primele 10 pozitii ale topului sunt actiuni potrivite pentru un portofoliu agresiv, cu o exceptie, cea a Biofarm, care, teoretic, fiind producator de medicamente, are mai putin de suferit din cauza crizei. Criza sau nu, oamenii lasa orice si cheltuie pentru sanatate. Totusi, “Biofarm BIO a facut investitii masive pe piata de capital in momente nepotrivite si a fost penalizata drastic”, a observat Marian Lupu, directorul casei de brokeraj Estinvest.
(...)
Cum s-a supralicitat, in clasament au intrat actiunile producatorului de placi si profile din plastic Romcarbon Buzau (ROCE), emitent caruia parca nu-i pasa de criza, vrea sa dezvolte in parteneriat un proiect imobiliar de 600 mil. euro, sa-si dubleze veniturile in 2009 si sa treaca pe profit. ROCE este exemplul unui plasament oportunist, legat de o stire pozitiva si cu tinta riscanta pe termen lung.
- Profilul investitorului de la Bursa de Valori Bucureşti Investitorul tipic de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) deţine, în medie, un portofoliu în valoare de aproximativ 100.000 de lei, realizează un rulaj lunar în jur de 30.000...
- Medicamentele sunt pe val la Bursa de Valori Bucureşti şi aduc cele mai mari câştiguri Criza a modificat reperele brokerilor şi investitorilor astfel că, în prima jumătate a lui 2009, cele mai mari aprecieri le-au marcat titlurile din sectorul farmaceutic. Cel mai mare interes...
- “Cosul” investitiilor conservatoare se echilibreaza la maturitati mari Structura unui portofoliu conservator si diversificat ar trebui sa cuprinda obligatiuni si titluri legate de acestea intr-o pondere de 70-60%, potrivit unei “retete” construite de Finante Personale alaturi de...
“Cosul” investitiilor conservatoare se echilibreaza la maturitati mari
Structura unui portofoliu conservator si diversificat ar trebui sa cuprinda obligatiuni si titluri legate de acestea intr-o pondere de 70-60%, potrivit unei “retete” construite de Finante Personale alaturi de consultanti din piata.
Grafic Varianta de portofoliu conservatorEchilibrul unui portofoliu realmente conservator, potrivit actualei perioade, este asigurat doar de termenul lung si combina componentele de stabilitate si siguranta cu cele “de crestere”, inclusiv cu instrumente de pe pietele externe. Structura unui astfel de portofoliu este utila si celor care economisesc, in aceasta perioada, 300-500 de euro lunar, mai ales daca au reusit sa stranga deja cateva mii de euro.
“Un client de tip retail va adauga in timp diverse elemente portofoliului sau si va ajunge la un grad de diversificare similar celui al unui client de tip preferred banking intr-o perioada de cateva luni sau trimestre, in functie de frecventa plasamentelor”, a aratat Silviu Antonescu, consultant de investitii la divizia Royal Preferred Banking a RBS Bank Romania.
Serviciile de preferred banking constituie o varianta largita a celor de private banking, dedicata celor care au de plasat zeci de mii de euro. Un investitor incepator isi va construi portofoliul pornind de la depozitele clasice pe o luna, cu capitalizare de dobanda. Totusi, “cea mai buna optiune este un depozit adaptabil, cu dobanda progresiva, care imbina avantajele unui randament superior la scadenta indepartata cu flexibilitatea retragerii, fara a pierde semnificativ din dobanda cuvenita”, spune Antonescu. Ponderea depozitelor bancare ar urma sa se diminueze in timp, pe parcursul acumularii resurselor, pana la 10-20% din totalul portofoliului. In afara de acumulare, rostul principal al acestei componente este acela al asigurarii, prin lichiditate, a unui anumit grad de mobilitate, pentru fructificarea diferitelor oportunitati aparute pe piata. Aceasta mobilitate va fi folosita pentru diversificarea portofoliului pana la structura finala, incepand cu constituirea componentei de obligatiuni, inclusiv titluri ale fondurilor mutuale cu expunere pe obligatiuni. Diversificarea cu euroobligatiuni guvernamentale sau municipale este posibila prin intermediul unui administrator de conturi individuale, care poate face astfel de plasamente in numele mai multor clienti. “Pe piata, randamentul cerut a crescut usor, catre 5,9-6% pentru obligatiunile in euro cu scadenta peste trei ani. In cazul mentinerii perspectivelor recesiunii, asa cum este previzibil acum, probabil ca randamentele acestor instrumente vor ramane in aceasta zona in urmatoarele luni”, estimeaza Cristian Tudorescu, directorul societatii Explore Asset Management.
Toate socotelile ar trebui insa facute “tintind termenul lung, multianual, in corelatie cu ciclurile economice de sapte-opt ani”, spune Silviu Antonescu. Acesta a observat, totusi, ca media actuala abia “a crescut de la trei spre sase luni, inregistrandu-se si portofolii cu maturitatea medie de un an in cazul clientilor de preferred banking”. Pe un orizont de timp lung, ponderea fondurilor mutuale, mai ales cu expunere pe actiuni, merita sa fie dimensionata intre 10% si 15%, potrivit consultantului de la RBS Bank si nu numai. “Fondurile pe actiuni sunt pozitii de crestere pe termen lung, iar cele de commodities (n.red. - marfuri) au avantajul de a fi invers corelate cu actiunile, insa direct corelate cu inflatia, deci constituie alternative pentru conservarea capitalului”, spune Silviu Antonescu. Cu fondurile de commodities, cu plasamente in active legate de petrol, aur si metale, portofoliul va intra pe pietele externe si se va expune riscului valutar. Acelasi risc apare si in cazul fondurilor mutuale straine care platesc dividende sub diferite forme.
Micul investitor nu are, de obicei, expertiza administrarii acestui risc, prin instrumente de hedging. De aceea, aparent paradoxal, consultantul propune ca in structura finala a portofoliului sa intre si hedge-fundurile valutare. Acestea sunt insa foarte riscante, dar pot fi folosite intr-o pondere mica, de 5-10% din portofoliu. Altfel spus, titlurile denominate in valute nu pot avea o pondere mai mare de 5% din portofoliu, in varianta cea mai conservatoare.
Solutii de criza: Portofolii de fonduri mutuale si subscrieri periodice
Criza a atras multi investitori spre fondurile mutuale cu plasamente monetare si in obligatiuni, dar alegerea acestora nu a devenit mai usoara. Principiul diversificarii devine cu atat mai aplicabil si conduce la construirea unui portofoliu de fonduri de acest tip. Citeste
Provocarea termenului lung prin fonduri de pensii facultative
Un investitor matur trebuie sa considere ca varianta plasamentelor pe termen lung, inclusiv prin fondurile de pensii facultative, este complementara celor pe termen scurt, care au randamente anualizate mult mai mari, mai ales datorita marii agitatii de pe pietele financiare din ultima perioada, spun administratorii de fonduri de pensii facultative. Citeste
Conturile individuale apropie investitorii de serviciile private banking
Mai putin de o suta de investitori au active de aproximativ 24 milioane de lei (5,6 milioane de euro) in conturile individuale gestionate de cinci societati de administrare a investitiei (SAI), cunoscute mai ales pentru fondurile de investitii mutuale puse la dispozitia celor care fac primul pas de la economisire la investire. Citeste
Tratament private banking pentru «afectiunile» perioadei de criza
Portofoliile de tip private banking pot fi ajustate in functie de nevoile temporare de lichiditati ale investitorilor, datorita flexibilitatii tipice acestor servicii de asistenta si administrare de conturi individuale, potrivit „bancherilor personali“ care au raspuns sondajului ad-hoc realizat de Finante Personale. Citeste
Cele patru semnale care vor anunta finalul declinului pietelor bursiere
Pietele de capital dezvoltate se afla inca sub amenintarea unui nou val de scaderi de 20 - 30%, iar pietele emergente cum este Romania se vor corela cu acestea, mai ales daca economiile respective vor avea probleme de finantare externa, potrivit unui studiu al societatii de administrare a investitiilor Explore Asset Management (Explore AM). Citeste
Cum impaca fondurile mutuale de actiuni strategia de acumulare prudenta cu agresivitatea speculatiilor
Multi dintre administratorii de fonduri mutuale cred in achizitia graduala de actiuni cotate si recomanda inca titlurile fondurilor deschise de investitii in actiuni, pentru ca Bursa va fi cea dintai care va sesiza revenirea pietelor. Brokerii de la Bursa intaresc ideea: “Bursa va fi prima care va reactiona pozitiv, dand semnalul redresarii economice”, spune Silviu Enache, presedintele societatii de brokeraj KD Capital Management, fara sa precizeze, desigur, cand s-ar putea produce semnalul respectiv. Totusi, “este important ca investitiile din aceasta perioada sa fie facute gradual”, mai spune Silviu Enache. Grupul KD are si o filiala de admistrare a investitiilor, KD Investments. Citeste
Bancherii recomanda depozitele pe sase-noua luni, iar expertii in piata de capital - obligatiunile
Resursele financiare ar trebui plasate in depozite bancare pe termene de cel putin sase-noua luni, au conchis bancherii care au participat la cea de-a doua emisiune din seria “Unde INVESTIM/Cum economisim
