Sărbătoarea fără strălucire a Bursei de Valori Bucureşti

Aud că nişte domni nu ar mai fi atât de convinşi că Bursa de Valori Bucureşti (BVB) ar trebui să dea de mâncare brokerilor din capitalul său. Dacă vor fi fost vreodată, pe bune. Convinşi.

Ştiţi cum e, nici nu vreau să vorbesc despre asta, ci despre tristeţea sărbătorii de 15 ani ai BVB.

Nu vreau, nici nu am vrut să mă bag pe polemica asta, care miroase a hârjoană de butaforie benignă, dar vătămătoare, oricum.

Şi orice aş face, tot de hârâiala marilor figuri ale BVB îmi aduc aminte...

Puteţi citi Capital Expressul Asociaţiei Brokerilor pe Întâi sau pe Doi decembrie.

Nici acolo nu voi lua partea unei idei (reducerea capitalului, sau a celeilelte găşti),

Tema polemicii mi se pare derizorie.

Niciunul dintre oamenii serioşi care o poartă nu cred altfel, sunt convins.

Doar îmi propun să scriu că polemica are o semnificaţie involuntară, alata decât tema în sine. actorii săi sunt stăpâniţi de o esenţă de care sunt nu sunt foarte conştienţi: Bursa are nevoie de un acţionar strategic, sau de măcar de unul care să aibă un pachet de control.

Până acum am fost şi eu de părere că BVB trebuie să mai crească înainte să se lase înghiţită de Viena sau de altă bursă. Poate - poate, la negocieri, va avea o poziţie cât de cât mai bună decât cea care şi-a câştigat-o în ultimii 15 ani.

Ei bine, dragi prieteni brokeri, băgaţi de seamă!

De ce nu v-aş spune-o: voi aţi făcut bursa şi am scris despre asta din belşug, mai ales atunci când susţineam ideea de a vi se da gratuit acţiunile ei.

Dar tot voi s-ar putea s-o îngropaţi.

Pe Bursă.

De ce nu aş spune-o?

Vă cunosc pe majoritatea, unii chiar îmi sunteţi prieteni, iar eu vă sunt aproape tuturor prieten.

V-am urmărit de 15 ani, ba chiar, pe unii, de mai demult de când nici cei mai vaterani nu eraţi brokeri. După cum şi pe preşeddintele Bursei îl cunosc de când abia se cocea ceva aluat pentru Bursă. (De aluatul de la Ministerul Finanţelor, vorbesc nu de ce-l de la Banca Naţională).

Nu mai aveţi timp.

Ori îl ajutaţi pe băiatul ăsta care a preluat conducerea executivă a Bursei cu un curaj de adolescent (căci nu ştiu pe ce s-o fi bazând), ori vindeţi-vă, care vreţi, acţiunile, cât mai repede, şi...

Daţi pieţei o şansă.

Dar mai bine să citiţi în Capitalul Express pe care l-am conceput cu mai bine de trei ani în urmă, tot pentru voi, brokerii, l-am conceput ca să dau Asociaţiei lor o voce, alta dcât cea oficială, una care să spună mai multe... meseriaşă în ale comunicării.

Acum să vedem de ce este a fost tristă sărbătoarea de 15 ani a BVB.

Păi nu am spus?

Sigur, mare fast, preşedintele ţării, Guvernatorul BNR...

Şi...Chiar, de ce nu este şi Valentin Ionescu în poza de la ZF?

Am multe să-i reproşez, din nou, amical, ca unii care ne cunoaştem de 15 ani...

Dar de ce nu se vede în poza ZF mimica lui sumbră?

Pentru că ar fi întunecat zâmbetele politice?

De ce nu au venit toţi politicienii la sărbătoarea Bursei? Pentru că  a venit „Băsescu“?!

 „Băsescu“, „Boc“, „Geoană“, ăla sau ă’lalt nu are nici unul nici o importanţă.

Preşedintele ţării, al Senatului, primul ministru al ţării ar putea avea vreuna, dacă nişte indivizi, oarecare, nu ştiu, chiar nu ştiu dacă nu şi cei care ocupă nişte funcţii, nu ar ţine toată ţara asta în hârjoană.

Toţi sunt nişte indivizi oarecare.

(Doar despre Isărescu am o îndoială. Ăsta chiar s-ar putea să fie o figură istorică).

Citiţi orice carte de istorie şi veţi vedea ce veţi simţi despre indivizii de acum zeci şi zeci de ani.

Nişte trişti!

Puţini au fost bărbaţi care să-ţi merite atenţia, ţie din viitor.

Toată ţara asta este o hârjoană de cartier?

Am crezut că brokerii sunt altfel decât toţi ăia.

Broekrii au făcut o piaţă, o viaţă

Nu mai sunt sigur, dar încă mai sper.

Că nu o s-o avorteze pe viaţa aia....

MERSUL BANILOR: Oamenii o duc tot mai rău, companiile ceva mai bine

Oamenii o duc tot mai rău, în timp ce pentru companii începe să fie ceva mai bine.

Asta s-ar putea deduce din statistica evoluţiei creditelor de pe piaţa românească.

Asta înseamnă că mai durează până ne va fi şi nouă mai bine, pentru că ăsta-imersul… Administratorii companiilor au grijă să le fie acestora mai bine şi abia apoi încep să mai împartă ceva din binele ăsta şi la „populaţie“.

Nu, nu prea mult, să i se.aplece...

Iată ce spun statisticile.

Luna trecută valoarea creditelor luate de oricine altcineva decât de administraţiile de stat a ajuns la 206,8 miliarde de lei.

S-au împrumutat mai puţin (-0,5%) fata de septembrie, dar mai mult cu 2.8% faţă de octombrie 2009. Ne-o spun analiştii de la BT Asset Management (BT AM), filiala de administrare a investiţiilor din Grupul Băncii Transilvania.

Scaderea crerditelor contractate de persoanle fizice (cu 1,4%= a dus la scăderea generală faţă de septembrie.

Creditele pentru persoane juridice înregistrează un usor avans (+0.35%).

„Este interesant să remarcam că declinul lunar din octombrie vine după creşterea de 0,5% din august şi după cea de 0.1% din septembrie. Inainte de intrarea in vigoare a masurilor de austeritate, creditarea a avansat cu 3.8%, probabil datorită faptului că mulţi dintre potenţialii clienti au preferat să facă achiziţii şi să ia credite înainte de majorarea TVA.

Ne aşteptăm la continuarea scăderii creditării pe segmentul persoanelor fizice deoarece reducerea salariilor şi contracţia consumului, ca urmare a preţurilor mai ridicate, determină creşterea reticenţei la îndatorare a populaţiei“, spun analiştii de la BT AM.

Hm, este o explicaţie. Se adugă la aceea că, dacă abia au, sau nu prea mai au bani să-şi plătească creditele vechi, (chiar dacă vor fi reuşit să şile îmbrace în haina nouă a refinanţării), atunci nici credite noi nu mai fac.

Normal, analiştii de la BT AM, Ioan Burzo şi Vlad Nistor (salut, oameni buni!) nu văd perspective prea bune nici pentru companiile din domeniile care depind de consumul intern.

„Cererea din partea exportatorilor ar trebui să ramână încă ridicată“, cred prietenii noştri.

Oamenii ca şi companiile ăşi cam scot banii din depozitele bancare. Au scăzut cu 0,5% în octombrie faţă de faţă de septembrie, dar sunt totuşi mai mari cu 4,24% faţă de octombrie 2009.

În total, sunt de 168,9 miliarde de lei.

BT AM: „Este vorba de prima scadere lunară din ultimele luni“.

Companiilor le cam miroasse a oportunităţi de creştere. Scot banii din bănci mai mult decât au acestea chef să le crediteze. Depozitele persoanelor juridice au scăzut (-1.19%) mai mult decat depozitele persoanelor fizice (0,12%).

BT AM se aşteaptă în continuare la scăderea depozitelor, în urmatoarele luni „avand în vedere ca venitul disponibil al populaţiei este acum mai redus iar preţurile sunt mai ridicate, ceea ce i-ar face pe mulţi dintre consumatori să recurgă la chelutirea rezervelor“.

Spre deosebire de mine, adevăraţi analişti văd „o posibilă creştere a depozitelor avand în vedere faptul că incertitudinile din mediul economic i-ar putea determina pe mulţi directori să îşi amâne investiţiile programate pentru acest an“.

Ia, hai să vedem!

LORZII CAPITALULUI: Ce face cu banii lui administratorul de investiţii Corneliu Stanciu şi DE CE!

Obligaţiunile şi depozitele sunt pentru cei care se tem de risc.

Un administrator curajos de investiţii îşi ţine 95% din bani în acţiuni, dacă ne luăm după structura portofoliului de plasamente al lui Corneliu Stanciu.

El este cel care a înfiinţat şi a condus, până anul trecut, societatea de administrare a investiţiilor SAI Zepter şi caută acum parteneri pentru o nouă firmă de profil.

http://balkan-am.1hostpro.net/?page_id=2

Corneliu Stanciu îşi ţine doar 5% din bani în depozite bancare, pe care el le consideră cash. Ba chiar îmi spune că are „alte metode de cashflow“, adică de flux de numerar. Dacă el nu dă detalii, nici eu nu dau cu banul, care vor fi fiind acelea.

Restul plasamentelor îl are în acţiuni. Corneliu Stanciu este adeptul riscului ridicat când vine vroba de banii proprii.

Tendinţe

Orice veţi înţelege din portofoliul lui (descris mai jos), omul subliniază „două lucruri:

1. se schimbă ceva esenţial în sistemul energetic mondial, ceea ce conduce la replieri, la reorientări ale capitalurilor;

2. bunurile de larg consum merg tot timpul,

aşa încât recomand acţiuni ale companiilor din noua generaţie energetică, dar şi ale companiilor alimentare, de medicamente şi, mai nou pentru Romania – din agricultură.

Agricultura va lua locul construcţiilor în urmatorii ani“, crede Corneliu Stanciu, făcând aluzie la boom-ul din construcţii de până în criză.

 Altfel, pentru cei care preferă  căldurica riscului scazut,  banii nu pot fi împărţiţi decât între obligatiuni, care sunt foarte ieftine acum, şi depozitele bancare.

Cum obligaţiunile nu sunt accesibile oricui, iar depozitele adeseori nu pot acoperi pierderea din inflaţie, mai râmâne varianta fondurilor mutuale care investesc în aceste titluri.

Desigur, riscul mediu presupune orice combinaţie între extreme, atât de mediu cât să fie confortabil.

Despre portofoliul său, Corneliu Stanciu mai spune că are o „structură asimetrică şi neobişnuită“.

„Nu am SIF-uri“

…adică acţiuni ale societăţilor de investiţii financiare, care sunt printre cele mai căutate actiuni de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

„Cred ca vin vremuri grele pentru ele“, pentru SIF-uri, adică.

Corneliu Stanciu nu vede cu ochi buni  nici perspectivele cotaţiilor băncilor.

„Tipologia crizei mă face să cred că ne întoarcem la baza afacerilor, adică vor merge afacerile bine strunite, producţia (dar nu orice şi nu oricum), în detrimentul serviciilor.

Nu mai sunt bani pentru extravaganţe“, continuă profesionistul Stanciu în comentariul pe care l-am rugat să mi-l trimită privind portofoliul său preferat.

„Investiţiile mele sunt în principal în companii care au afaceri bune şi pe timp de criză“, consideră consultantul.

Şi într-adevăr, acest pariu a ţinut cel puţin în privinţa ARMAX şi DAFORA. Acestea au mers bine şi pe criză, pentru că sunt legate de utilităţi, de extracţia gazelor naturale şi a petrolului.

Nu aţi văzut cum au crescut preţurile la benzină şi motorină în anii de criză, în care consumul a scăzut dramatic? Nu a mai contat legea cererii şi ofertei pentru companiile petroliere, ca şi cele de gaze.

Iar dacă a scăzut consumul ele au crescut preţurile ca să aibă bani de investiţii, adică inclusiv de lucrpri derulate prin Armax sau Dafora.

Corneliu Stanciu mai are bani în câteva companii siderurgice, despre care crede că vor ieşi primele din criză (LAMINORUL, SIDERURGICA Hunedoara şi ARTROM Slatina), ca şi în industria mecanică (Neptun Câmpina, Compa Sibiu).

Pariul administratorului de investiţii de profesie pare că ajunge la risc maxim atunci când aşteaptă relansarea RAFO. „Am ceva şi acolo“, mărturiseşte Corneliu Stanciu.

Recunoaşte că nu face „cine ştie ce profituri pe praful ăsta“. Am putea crede că, mai curând, e în pierdere, dar el este convins că va veni şi vremea portofoliului de acţiuni.

Corneliu Stanciu aşteaptă şi de la Fondul Proprietatea (FP) un suflu nou pentru investitori“, dar se teme că, după listare, să fie mare aglomeraţie la vânzare şi preţul acţiunii FP ar putea avea o evoluţie nedorită.

„Sunt mulţi cu banii băgaţi în FP (fonduri de investiţii, SIF-uri, etc.). Oricum va relansa toată bursa macar pentru o perioadă“.

Cauza pentru care piaţa bursieră este „ca moartă“ şi de ce viitorul este viu, totuşi

Cauza pentru piaţa sucombată din prezent este „ strict politică: incompetenţa, masurile fiscale aberante, aleatoare, generatoare de instabilitate, etc. Dacă vom avea o schimbare de situaţie, bursa se va debloca, altfel e de rău“.

Meseriaşii spun că piaţa este aproape moartpă pentru că valorile tranzacţiilor zilnice de unul doupă, trei milioane de euro, cel mult, sunt ridicole pentru ei.

Totuşi, „pentru cine are rabdare, vor veni şi recompensele“, aminteşte administratorul de disciplina fără de care nimeni nu poate intra pe piaţa de acţiuni.

De ce este, totuşi optimist Corneliu Stanciu? Iata explicaţia lui.

„Piaţa de capital românească se afla în faţa celui de-al treilea ciclu de dezvoltare.

Primul ciclu a cuprins reînfiinţarea Bursei şi programul de privatizare în masă, în cadrul căruia s-au distribuit acţiuni de la peste 5.000 companii de stat către toţi cetăţenii ţării. Acest ciclu s-a incheiat in anul 2000.

Al doilea ciclu a fost reprezentat de integrarea României în UE şi a constat în consolidarea Bursei, în intrarea mult mai puternică a fondurilor internaţionale în acţionariatul companiilor româneşti cât şi în concentrarea procentului de deţinere a companiilor străine stabilite în România.

Suntem în prima fază a celui de-al treilea ciclu de dezvoltare, care va consta în:

-          dezvoltarea Bursei în cadrul regional (prin alianţă sau preluare),

-          în creşterea numărului de oferte publice primare (IPO-uri), care vor aduce mai multe companii la cota bursei în urmatorii cinci ani (modelul Poloniei din ultimii cinci ani este un exemplu)

-          în dezvoltarea mult mai accelerată a fondurilor de investiţii locale şi mai ales în cotarea şi finanţarea de pe Bursă a majorităţii companiilor private înfiinţate după 1989 şi care au rezistat crizei.

Acest lucru se va întampla fie ca o vor sau nu unii sau alţii“.

Optimismul lui Corneliu Stanciu este atât de cert încât, aşa cum am mai spus, caută parteneri pentru o firmă de administarre de investiţii cu acoperire în România dar şi în toată zona Balcanică. „Serbia, Bulgaria, Republica Moldova sunt la începutul drumului în acest domeniu.  De aceea firma are deja un nume: Balkan-Asset Management şi va porni la acest drum după ce va strânge un milion de euro.

Toate detaliile despre planul de afacere poate fi găsit la adresa

http://balkan-am.1hostpro.net/?page_id=2

Acţiunile Daimler (Mercedes) sunt prea scumpe pentru români. Se vând la Bucureşti cu 217 lei „bucata“

Speculatorii români nu au fost foarte impresionaţi de apariţia companiei producătoare a Mercedes la cota Bursei de valori Bucureşti (BVB).

S-au făcut doar 28 de tranzacţii cu 713 acţiuni DIA (simbolul bursier al Daimler), în valoare de 154.999,50 lei.

Impact a mişcat mai mulţi banii între investitori: 176.742,5 de lei.

Se poate spune, totuşi, că Mercedes circulă mai bine decat curentul la Transelectrica (peste 133.000 de lei) sau  gazul la Transgaz (valoare de tranzacţii de 112.000 lei).

În schimb, cu BRD s-au făcut tranzacţii de 2,7 milioane  de lei, iar cu Petrom de 1,6 milioane.

De ce nu au succes acţiunile Mercedes la Bursa din Bucureşti?

Pentru că acţiunile sunt foarte scumpe!!!

Preţurile acţiunii Daimler au variat între 213,1 şi 219,7 lei pe acţiune şi piaţa a închis la 217 lei/acţiune, adică foarte aproape de media de 217,4 lei pe acţiune.

Ceea ce poate să însemne că, mai în glumă, mai în serios, s-a jucat cineva cu Mercedes la BVB, aşa ca să fie activitate, dar cât să nu piardă.

Ar fi o chestie să se facă arbitraj între bursa de la Bucureşti şi cele de la Frankfurt sau Stuttgart, unde mai sunt listate.

Adică să încerce cineva să câştige din diferenţele dintre preţuri.

Dar aceste diferenţe nu au fost prea mari şi, câţi bani şi cine să fii ca să rişti mii de euro inclusiv pe riscul valutar?!

Doar titlurile Transgaz cu 263,5 lei „bucata“ sunt mai scumpe. O acţiune Erste Bank costă 141 de lei.

Astea sunt acţiuni să le cumperi acum şi să le faci cadou la nunta nepoţilor!

Probabil că Mercedes nu ar fi atras nici bani de un apartament în centru dacă nu ar fi fost BCR market maker (sau formator de piaţă, adică un broker care se obligă să afişeze cotaţii ferme de cumpărare sau de vânzareşi să onoreze ordinele ca atare, astfel încât să se menţină cât de cât activă piaţa acţiunii respective).

Dar asta e şi e bine.

Încetul cu încetul se face oţetul…

LORZII CAPITALULUI: Pe ce pariază Eugen Voicu, şeful administratorilor de investiţii de la Certinvest?

Sunteţi curioşi să aflaţi în ce îşi pun banii meseriaşii investiţiilor?

Iată un prim exemplu.

„Aproximativ jumătate din portofoliul meu este ocupată de acţiunile Fondului Proprietatea“, mi-a spus Eugen Voicu  preşedintele celei mai mari firme româneşti independente de administrare de investiţii.

„Sunt pachete cumpărate mai ales acum un an şi jumătate, când preţul acţiunilor Fondului Proprietatea (FP) era foarte avantajos“, continuă preşedintele Certinvest.

Să spunem că, la un moment dat preţul acţiunilor FP scăzuse până pe la 13 bani pe titlu. Acum este mai mult de 60 de bani.

Şi tot creşte pe măsură ce se apropie momentul listării FP la Bursă, pe 25 ianuarie, se pare.

Să mai spunem că 30% din restul portofoliului lui Eugen Voicu este format din acţiuni la Bursa de Valori  Bucureşti.

Care?

Cam toate pe care le cumpără toată lumea, spune preşedintele Certinvest. Adică SIF-uri, bănci, energetice.

Restul de 20% din portofoliu sunt ale titlurilor fondurilor de investiţii, desigur ale celor administrate de Certinvest. Care sunt acum în număr de 10, tocmai vă spusei, mai jos...

„Să nu uitaţi să spuneţi că toleranţa mea la risc este mare“, spune meseriaşul.

Adică structura de  mai sus nu este uşor de luat ca sursă de inspiraţie.

Certinvest are în administrare active de circa 90 de milioane de lei şi este independentă de vreun grup bancar şi nici nu profită de forţa de vânzare a vreunei reţele bancare aşa cum o fac societăţile de administrare membre ale grupurilor bancare.

Eugen Voicu este unul dintre veteranii administrării de investiţii din România. Recent a răscumpărat Certinvest de la Aviva Investors după ce îl vânduse în urmă cu câţiva ani.

De ce şi cum... vom reveni..

Cum va face BCR piata actiunilor Daimler (Mercedes) la Bucuresti

V-am spus printre primii că acţiunile Daimler A.G., producătoarea Mercedes vor fi tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), începând de maine.

http://adriannionescu.blogspot.com/2010/11/actiunile-daimler-mercedes-benz-se-vor.html

V-am mai spus şi că Banca Comerciala Româna va fi „market maker“ (sau formator de piaţă) pentru actiunile emise de Daimler A.G., că  rolul unui formator de piaţă este să asigure lichiditate pietei instrumentului financiar respectiv, prin afisarea în piata de ordine ferme de cumparare si vânzare.

Vă spun acum care sunt obligaţiile unui market maker sunt asumate prin semnarea unui contract cu BVB şi nu sunt deloc doar formale.

În contractul BCR cu BVB pentru piaţa de la Bucureşti a Daimler se precizează că :

Volum minim corespunzator ofertei ferme de cumpărare şi de vânzare este de 200 de acţiuni.

Spread maxim (diferenţa maximă) dintre preţurile de cumpărare şi de vânzare afişate de BCR este de 1.00%

Perioada de timp minimă pentru menţinerea în piaţă a ofertei ferme de cumpărare şi de vânzare în decursul unei şedinte de tranzacţionare este 70% din şedinţa de tranzacţionare sau dacă simbolul a fost suspendat de la tranzacţionare, din perioada în care s-a tranzacţionat în cursul şedintei.

5 minute este perioada de timp maximă până la reactualizarea ofertei ferme de cumpărare şi de vânzare de la momentul la care nu sunt îndeplinite condiţiile aplicabile cotaţiilor BCR.

BCR trebuie să deţină calitatea de market maker cel puţin o lună calendaristică

BCR nu poate să nu afişeze oferte ferme pentru mai mult de trei  şedinte de tranzacţionare pe lună

Alte două noi fonduri de investiţii care imită portofoliile indicilor bursieri. Acum BET şi BET-FI

Cea mai mare firmă independentă (de vreun grup bancar) de administrare de investiţii, Certinvest, a lansat două noi fonduri de investiţii deschise (mutuale), care urmăresc în proporţie de peste 90% structura portofoliilor indicilor BET şi BET FI ai Bursei de Valori Bucureşti  (BVB).

Altfel spus, proporţiile cu care anumite companii sunt incluse în structura unui indice sunt cam aceleaşi proporţii în care fondul de investiţii al indicelui respectiv bagă banii în aceleaşi companii.

SAU:

Cam 90% din banii fondului sunt băgaţi în aceleaşi proporţii în acţiunile aceloraşi companii din portofoliile indicilor respectivi.

Capisci?

Astfel, investitorii pot să urmărească mai uşor performanţele fondurilor, căci vor şti că sunt cam aceleaşi cu cele ale indicilor, despre care scriu toate ziarele serioase.

Cele două fonduri sunt Certinvest BET Index şi Certinvest BET FI Index

Indicii bursieri sunt, de fapt nişte medii ponderate ale cotaţiilor mai multor acţiuni selecţionate după diferite criterii.

Indicele BET FI este indicele celor cinci societăţi de investiţii financiare, SIF-urile care fac cam jumătate din valoarea tranzacţiilor de la BVB.

SIF-urile sunt cele mai căutate pentru că ele, la rândul lor, au investiţii la (şi dividende de la...) zeci şi zeci de companii din România.

BCR este perla coroanelor lor.

Vezi aici care sunt companiile din „coşurile“ celor doi indici şi alte detalii:

BET: http://www.bvb.ro/IndicesAndIndicators/indices.aspx

BET FI: http://www.bvb.ro/IndicesAndIndicators/indices.aspx?t=0&m=BSE&i=betfi&o=&d=11/22/2010

Indicele BET este considerat indicele de referinţă al BVB, pentru că pretinde că are în coş sau în portofoliu sau în structură acţiunile celor mai mai importante 10 companii de la cota Bursei.

BET este indicele de „referinţă“ din punctul de vedere oficial al Bursei.

Poate pentru că a fost cel dintâi indice al BVB.

Altfel, mult mai reprezentativ este indicele BET XT, care urmăreşte evoluţia celor mai imoportante 25 de companii de la Bursă , inclusiv SIF-urile! Nu întâmplător primul fond de indice al Certinvest este Certinvest XT Index, lansat în primăvară.

Pe piaţă mai există un singur fond mutual care este replica unui indice al BVB: BT Index, administrat de BT Asset Management, care imită indicele ROTX.

Un alt fond, Index Europa Regional, al BRD Asset Management, urmăreşte un amestec din indicii: BET-XT (50% din „amestec“), WIG-20 (al Bursei din Varşovia, 20%, Budapest SE Index (10%) şi Prague SE Index (20%).

În fine fondul de investiţii OTP Wise Ro, administrat de OTP Asset Management, este şi el legat de un indice, ceva mai complicat, construit de Société Générale cu acţiuni americane.  Acest fond este, de data asta închis (adică nu e mutual, cu emisiune şi răscumpărare continue de titluri. Fondul funcţionează şi este el însuşilistat la BVB!...)

Dintre cele două noi fonduri lansate, Certinvest BET Index este un fond de acţiuni de tip index, care  va investi în proporţie de peste 90% în cele mai lichide 10 acţiuni listate pe bursă, în aceleaşi proporţii cu care acţiunile respective intră în indice.

Certinvest BET-FI Index este un fond de acţiuni de tip index, care are la bază dispersia riscului pe cele cinci societăţi de investiţii financiare ( SIF-uri )  tranzacţionate pe piaţa reglementată BVB, prin  corelarea performanţelor cu cele obţinute de indicele acestora, Indicele BET-FI. Astfel, fondul investeşte în proporţie de peste 90% în cele 5 acţiuni (SIF Muntenia, SIF Moldova, SIF Transilvania, SIF Banat Crişana, SIF Oltenia).

Certinvest recomandă ca durata minimă a investiţiei în acest fond spă fie de cinci ani, „pentru a obţine performanţe relevante şi pentru a atenua eventualele evoluţii nefavorabile pe termene mai scurte“.

Societatea de administrare a stabilit pentru cele două fonduri un comision de subscriere de 1% din suma subscrisă, pentru sume subscrise mai mici de 30 000 RON, şi de 0%, pentru sume subscrise ce depăşesc 30 000 RON.

Comisionul de subscriere este redus la jumătate (de la 1% la 0.5% din suma subscrisă), în cazul în care investiţia este făcută prin intermediul platformei de tranzactionare online de unitati de fond, www.investonline.ro.

Comisioanele de subscriere prin internet  sunt zero la cele patru fonduri mutuale „istorice“: Certinvest Dinamic (fost Intercapital - fond diversificat dinamic), Certinvest Prudent (fost Capital Plus - fond diversificat defensiv), Certinvest Obligatiuni (fost Orizont) şi Certinvest Monetar (fost Tezaur).

Comisioanele de răscumpărare variază între 0 şi 5%, în funcţie de durata deţinerii unităţilor de fond răscumpărate. După şase luni de deţinere (180 zile), unităţile de fond pot fi răscumpărate fără comision de răscumpărare. Aceste comisioane sunt identice cu cele practicate de celălalt fond de indice al companiei, Certinvest XT Index

Prin crearea celor două noi fonduri, oferta Certinvest ajunge la 10 fonduri de in vestiţii, dintre care 7 fonduri deschise (trei fonduri de indice) şi trei  fonduri închise: Certinvest Everest, Certinvest Leader si Certinvest Properties RO.

Certinvest se remarcă în piaţă şi ca un lider în administrarea portofoliilor private de investiţii, cu o cotă de piaţă de 39% pe acest segment.

Fondurile sunt auditate de Ernst&Young, iar BCR este banca depozitară

Premii în unităţi de fonduri mutuale la Carpatica Asset Management

Premii în unităţi de fonduri mutuale la Carpatica Asset Management

Filiala de administrare de investiţii a Băncii Comerciale Carpatica caută să atragă clienţi promiţând atribuirea gratuită de unităţi de fond ale celor două fonduri mutuale pe care le administrează.

Carpatica Asset Management (Carpatica AM) a lansat „Programul prestabilit de subscrieri”, care presupune ca, mai întâi, investitorii să subscrie lunar, pe o perioadă prestabilită de cel puţin un an, cel puţin o sută de lei la fondul Carpatica Stock, sau cel puţin 200 de lei la Carpatica Global. La sfârşitul perioadei de subscriere prestabilită se face o socoteală (vezi mai jos) şi se dau premiile.

Am verificat la Carpatica AM şi nu este vorba de vreun truc care să ridice suma minimă cu care poţi subscrie la fonduri. Valoarea unei unităţi de fond este acum de numai 14,262 lei la Carpatica Stock şi de 12,6068 lei la Carpatica Global. Claudia Pop de la Carpatica AM m-a asigurat că se pot cumpăra în continuare oricât de puţine unităţi, în afara programului.

Carpatica Stock este un fond cu plasamente diversificate de tip dinamic, „având în vedere că are plasamente în acţiuni de peste 65%. Se adresează investitorilor cu nivel de risc mediu-ridicat“ , spun oficialii Carpatica AM. Investitorilor care îşi pot asuma „un grad de risc mediu-scăzut“, li se propune fondul Carpatica Global, care este tot un fond diversificat dar de tip defensiv. Are plasată în acţiuni  doar aproximativ 20% din avere. Aproximativ 10% din acţiunile deţinute de fiecare fond sunt cele ale  Fondului Proprietatea, spun reprezentanţii Carpatica AM.

În prospectul de emisiune al Carpatica Stock se poate afla şi formula de calcul a unităţilor de fond cu care vor fi premiaţi investitorii care îşi respectă progranul prestabilit:

Număr unităţi de fond = (suma prestabilită a fi platită lunar*20%*Număr de ani) / VUAN

VUAN este valoarea unitară a activului net, sau cât face o unitate de fond (este valoarea totală a activului net, averea fondului după toate cheltuielile, împărţită la număprul de unităţi aflate în circulaţie). Numărul de ani este perioada asumată pentru program.

La Carpatica Global:

Număr unităţi de fond = (suma prestabilită a fi platită lunar*10%* Număr de ani)/VUAN

Acest program vine în întâmpinarea dorinţelor investitorilor de a investi lunar o sumă redusă de bani, urmând ca, după minim un an, să fie recompensaţi printr-un premiu. „Prin acest program dorim să promovăm conceptul de microinvestiţie şi să ajutăm investitorii să câştige autocontol şi disciplina financiară.” afirmă Florin Keran. 

Carpatica AM administrează active totale în sumă de 49,8 milioane de lei, prin cele două fonduri deschise de investiţii, ceea ce o plasează pe locul opt cu o cotă de piaţă de 0,9% din totalul activelor fondurilor mutuale din România.

Mai nou, de auditarea situaţiilor financiare ale fondurilor administrate de Carpatica Asset Management se ocupă filiala românească a Ernst & Young, una dintre cele „patru mari“ firme de audit din lume.

PILDE de comunicare corporatistă: Ce a căutat Bursa de Valori Bucureşti la Londra?

Ne răspunde însăşi Bursa de Valori Bucureşti.

„Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a participat pe 17 şi 18 noiembrie, la Londra, în calitate de companie listată, la un roadshow internaţional.“

Roadshow este o campanie de persuasiune pe care o face cineva care vrea să fie cumpărat.

De ce s-a dus Bursa de Valori Bucureşti (BVB) pe 17 şi 18 noiembrie, la Londra?

Răspuns:

„Scopul acestui eveniment a fost de a face cunoscute performanţele şi perspectivele societăţii Bursa de Valori Bucureşti şi de a se alinia practicilor internaţionale în ce priveşte Relaţia cu Investitorii“.

În turneu au fost „din partea BVB, Valentin Ionescu, director general BVB şi Ciprian Zah, vicepreşedinte BVB.

Ce au făcut ei acolo?

Răspuns:

„Pe parcursul celor 2 zile au avut loc întâlniri cu reprezentanţii London Stock Exchange, JP Morgan, Blackrock, Nomura, Charlemagne, Esemplia, Armajaro, Wood and Co şi GLG.

Adică?

“Evenimentul de la Londra marchează debutul unei noi relaţii a BVB cu investitorii săi. Participarea la acest roadshow internaţional aduce BVB în faţa unor investitori de talie mondială ceea ce confirmă determinarea Bursei de Valori Bucureşti de a face faţă unor cerinţe de transparenţă şi eficienţă mai mari”, a declarat Valentin Ionescu, director general BVB.  

„Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing şi Comunicare a Bursei de Valori Bucureşti: comunicare@bvb.ro“

Cam în acelaşi fel eram informaţi, pe vremuri, de vizitele…

Acţiunile Daimler (Mercedes Benz) se vor găsi la Bursa de Valori Bucureşti. În lei

Simboluri bune pentru BVB

Acţiunile Daimler A.G. (aţi citit bine: ale celebrei producătoare a automobilelor Mercedes Benz), vor putea fi tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) începând  de marţi 23 noiembrie.

Ceea ce înseamnă că se vor putea cumpăra în lei.

BVB este singura piaţă din Europa de Est unde se tranzacţionează titlurile Daimler A.G., potrivit oficialilor BVB.

Banca Comercială Română este cea care, practic, aduce Daimler la BVB. Cu puţin  ajutor de la Patroana Erste Bank, nu-i aşa?

Banca, BCR, este market maker sau formator de piaţă, adică îşi asumă obligaţia de a afişa cotaţii ferme de cumpărare şi de vânzare. Ferme, adică pe care trebuie să le şi onoreze.

Acţiunile Daimler A.G. sunt tranzacţionate la Deutsche Boerse (Frankfurt) şi la Boerse Stuttgart. La BVB, Daimler nu va avea nici o obligaţie de raportare periodică şi continuă, pentru că a fost adusă la o categorie specială din Sistemul Alternativ de Tranzacţionare (ATS).

ATS nu este ceea ce se cheamă „piaţă reglementată“. În fapt este o piaţă, un sector de piaţă de la BVB, dedicat companiilor care nu pot face faţă la rigorile pieţei reglementate.

(În afară de rigori foarte stricte de transparenţă şi de raportare periodică, pe piaţa reglementată o companie este obligată să-şi raporteze toate tranzacţiile cu active proprii care depăşesc o anumită valoare. Sau: trebuie raportate tranzacţiile comerciale din interiorul grupului din care face parte compania. Şi altele.)

Evident, nu că Daimler nu ar fi făcut faţă rigorilor BVB. Nu ar fi fost interesată să le facă faţă.

Astfel că, celebrei Daimler i s-a găsit loc într-o secţiune specială a ATS, ca să nu fie nevoie de acordul companiei germane pentru a i se tranzacţiona acţiunile la Bucureşti.

Este un lucru minunat, oricum, că se pot cumpăra la Bucureşti, în lei, adică fără risc valutar, acţiunile companiei care face Mercedes.

BVB mai trebuie să explice cum se va putea ajunge la cei „30 de participanţi la sistemul de tranzacţionare al BVB, care au acces chiar din data de 23 noiembrie la ATS al BVB“ (am citat din comunicatul… BVB, desigur) .Ce fericită coincidenţă.

Dacă autorul comunicatului se referă la ceea ce, de obicei, se înţelege prin „participanţi“, adică societăţi de brokeraj şi bănci membre ale Bursei, atunci ne-am înţeles. Nu ştim, încă, blocul minim de acţiuni care pot fi comandate şi abia aşteptăm să vedem care vor fi primele cotaţii.

Cu dragoste şi cu disperare: Aur pentru prieteni!

Trebuie să o spun, că îmi stă pe suflet.

M-a certat fiu-meu că ţi-am reproşat că te faci turc cu mine, Dinule (tânărul ziarist Dinu Boboc fost şI mereu coleg de/al meu). Când mi s-a părut mie că ai comentat alături cu drumul articolul despre fondul de investiţii în acţiuni ale companiilor aurifere.

Îmi zice fiu-meu că nu e politicos şi nici eficient să-mi critic cititorii şi eu ce fac?!

Îi dau replică şi lui Cristi Dogaru (acesta -  un veteran ca şi mine), ba chiar pun de o polemică şi cu el şi cu Ionuţ (ziarist de afaceri şi el).

Toţi obiectează ba că fondul de investiţii de care era vorba în articol, singurul românesc de acest tip, nu merită riscul, ba că nu se merită să cumperi acum aur pentru că preţul este la maxim.

Eu tot nu mă potolesc, contez că prietenii mei nu se supără şi că ei, ca şi alţi cititori, vor ontinua să vină să vadă ce mai scriu, tocmai pentru că sunt amatori de polemică.

Că ştiu ei că din polemică sar scânteile ideilor bune. Brain storming, frate! pot să fac din blogul ăsta!

Dacă v-am ofensat, prieteni, voi mă iertaţi, vă rog, că mă ştiţi că nu vreau să fiu om rău.

Pe de altă parte…

Ei bine, dincolo de cât de valabile sunt semnalele pe care le-am dat şi de cât de bine le-am argumentat, m-a lovit azi noapte altă idee:

Dar dacă criza asta nu se va termina niciodată?

Dacă o vom duce-o tot într-o criză?

Şi nu vorbesc de teoria aia că  totul pe lume este un dezechilibru care îşi caută echilibrul.

Totul, în  univers , deci şi în economia globală de Dâmboviţa.

Dar dacă ar fi bine ca, în tot timpul să păstrăm acolo… să zicem până la o cincime din economii & investiţii în aur şi diferite alte active legate de acesta?

 De ce altceva am fost eu atât de disperat să argumentez că  este oportun să plasezi într-un fond de acţiuni de companii aurifere măcar câteva sute de  lei, sau mă rog, cât te ţin  pofta şi nervii??

Chiar!

Ce-mi trebuia mie să-mi contrazic şi să-mi corectez prietenii aşa de… viguros?!?

La mare disperare ne trimite cam tot ce a început să se întâmple în lumea mare, ca şi pe strada ta, pe piaţa aurului, sau a cartofului, ca şi la firma de unde (nu) îţi mai iei solda.

Cei ce lucrează în vânzări de orice ar putea să mă înţeleagă cel mai uşor.

Chiar dacă tocmai ei ar putea să spună: păi, noi trăim în disperare zi de zi.

Nebunia este tot mai mare, chiar dacă ne-am obişnuit cu ea.

Chiar!

Dar dacă nu se mai termină niciodată criza?

O să-mi spuneţi că fabulez coşmaruri.

Vă voi spune că acestea nu au nici măcar decenţa de a fi altceva decât coşmare!

Sic!

Am ciulit urechea cu toţii (cei ce avem o oarecare aplecare spre „think global“) la eseurile despre capitalismul viitorului.

Că nu va mai fi aşa cum îl ştim, vreo pretenţie de capitalism pur sânge.

Că ni se pregătesc nişte experimente genetice, de corcituri de capitalism şi autoritarism de stat. Şi cine va fi ăla autoritarul? Păi cine îşi imaginează mai convingător  că el, ori ei, „e statul“!

Dar cine are timp să stea să clocească generalităţile astea?

Uite cineva care sesizeză potenţialul real de pericol  nu neapărat al coşmarelor, dar al schimbărilor lumii.

Acum mult timp, ehei, hăt!! în secolul trecut Soros a scos vreo două miliarde de lire sterline din deranjul pe care l-a avut moneda britanică în şarpele monetar european.

Acuma toţi se visează soroşi.

Ce, vi se pare că sunt întâmplătoare asaltul asupra euro, prin intermediul titlurilor suverane ale Greciei, Irlandei, Portugaliei şi Spaniei. Şi Italiei?!

Mi-e teamă că deranjamentele actuale sunt doar nişte exerciţii, nişte antrenamente.

Şi, dacă astea sunt doar antrenamentele marilor meciuri ce vor să fie, atunci, ce ziceţi?

Cum vor reacţiona cei ce stau întotdeauna în spatele guvernelor, atunci când va deveni un clişeu exprimarea jurnalistică: statul Cutare dă faliment?

Pieţele vor fi nişte morişti, ca în bancurile cu fete iubăreţe. Se vo învţrti ca titirezul după cum va strănuta unul sau altul.

Doar aurul va….

„Război Valutar!“. Zicem că este doar un titlu vioi de ziar, dar  nu război va fi acela în care profiturile lumii se vor împărţi la masa negocierilor de tip:

-          Mai întăreşte-ţi  şi tu banu’!

-          Ba tu primu’!

Şi atunci?

Cum să nu te gândeşti la aur?

Desigur, prietenii mei au reacţionat generic, deşi am spus-o:

Nu bagi banii în nimic decât  în funcţie de termenul precis la care, disciplinat, vrei să-i scoţi şi de toleranţa la risc, pe care se presupune că ţi-ai calibrat-o fără milă!

 Asta uită mereu tot omul care este curios măcar de acest subiect, oricât de avizat ar fi.

Şi de-asta pierde în piaţă investitorul, oricît de sofisticat ar fi, nu-i aşa băieţi?!   

Cei mai mari investitori români au averi de 1,6 miliarde de euro, cu 7% mai mică decât la începutul anului

Cei mai mari investitori instituţionali români, cele cinci societăţi de investiţii financiare  (SIF) aveau active nete de 6,93 milioarde de lei la sfârşitul lunii octombrie.

Averea SIF.urilor este în uşoară creştere, de 0,8% faţă de luna anterioară, dar o scădere de -7,1% faţă de decembrie 2009.

În moneda europeană, nivelul activelor nete la finele lunii raportate a fost de 1,6 milicarde de euo, potrivit raportului Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), emis acum o jumătate de oră.

Profitul SIF-urilor pe primele 10 luni ale anului a ajuns la aproape 310 milioane de lei, cele mai bune rezultate fiind cele ale SIF Moldova (97 de milioane de lei) şi SIF Oltenia (84 milioane de lei).

Planul de restructurare condus de preşedintele SIF Moldova, Costel Ceocea dă rezultate tot mai vizibile.

Acţiunile SIF-urilor sunt cele mai căutate la Bursa de Valori Bucuresti, BVB, tocmai pentru că au investiţii în mai toată economia. Perla protofoliilor lor sunt pachetele de acţiuni  de la BCR şi BRD.

Ponderea acţiunilor cotate în portofoliu din total active la finele lunii octombrie era: SIF Oltenia 62,1% (61,4% in sept.), SIF Banat-Crisana cu 57,9% (57,7% in sept.), SIF Transilvania 54,2% (56,2% in sept.), SIF Moldova 54,8% (53,1% in sept.) si SIF Muntenia 52,8% (53,0% in sept.).

Propriile acţiuni ale SIF-urilor se tranzacţionează la discount-uri mario faţă de valoarea calculată a activelor lor.

Doriţi maimulte detalii despre plasamentele SIF-urilor? Spuneţi!

Poftiţi la Aur? Luaţi aur după puterea buzunarului!

O fi post, dar poftele parcă abia acum sunt mai mari.

Cât de riscant este apetitul (firesc) pentru cea mai spectaculoasă şi mai recentă oportunitate de investiţie de pe piaţa românească, anume:…

Fondul închis de investiţii iFond Gold?

Sau, mai putem întreba:

Rişti măcar 200 de lei pe aurul nedezgropat al României de la Roşia Montană şi Certejul Apusenilor, dar nu numai?

Astea au fost daor două din modurile în care se pot pune întrebările stârnite de lansarea fondului iFond Gold.

"Potenţialul maxim de apreciere a acţiunilor pe care le vizăm este de 28% în medie ponderată pe următoarele 12 luni.

Trebuie să ţineţi seama că aceasta este o etimare făcută în urma unei analize finalizată acum două săpătmâni",…

 a mai declarat, pentru Ziarul Tău, Andreea Gheorghe, director adjunct al Intercapital Investment Management, care va administra fondul.

Sigur:

Criza a exacerbat apetitul lumii întregi pentru aur şi a devenit o nevoie majoră pentru oricine să-şi protejeze banii investind în aşa numitele active de refugiu sau "raiuri" cum este aurul.

Sigur:

Preţul  aurului era cât pe ce să se dubleze anul acesta faţă de 2008.

Acum este 1.331 dolari americani pe uncie, dar cotaţiile s-au plibat şi în jurul a 1400 USD / uncie.

sursa http://www.bvb.ro/infocont/infocont10/ProspectEmisiuneIFondGold.pdf

Sigur:

Nimeni nu ştie încotro merge lumea, nici măcar ce fel de capitalism vom avea în anii viitori.

De aceea, aurul s-a scumpit de cinci ori în ultimii zece ani şi se va mai scumpi.

Pentru că rezervele scad, cererea se menţine cel puţin constantă şi, chiar dacă, aşa, ca la bursă, vor mai exista corecţii în jos, tendinţa anuală este clară.

În sus.

Astfel că, administratorul fondului este pregătit să contrabalanseze eventualele eşecuri ale proiectelor Roşia Montană (cel mai vulnerabil) sau Certej, cu plasamente în alte companii de exploatare a aurului.

Riscurile de a pierde bani sunt minime pentru durata de viaţă a fondului, de cinci ani. Numai oportunitatea unior câştiguri mai mari ar putea fi pierdută.

Şi pentru cei grăbiţi va exista posibilitatea de a-şi vinde titlurile la Bursă.

Dar câţi dintre dumneavoastră ar investi în aur ca să speculeze?!

Aşa că tinerii aceia frumoşi şi meseriaşi de la Intercapital Investment Management (o divizie casei de brokeraj  Intercapital Invest) au găsit nişa prin care să democratizeze niţel accesul poporului la investiţia  profesionistă în aur.

Scade rezerva de aur?

Foarte bine, atunci înseamnă că proiecte cum este cel de la Roşia Montană are şanse şi mai mari de realizare, oricât de controversat ar fi el – şi-or fi zis adminitratorii de le Intercapital.

Şi aşa şi-au construit oferta: vor investi 40% din resurse în acţiunile companiei canadiene Gabriel Resources, titulara proiectului Roşia Montană, alte 20% în acţiunile European Goldfields, care are şi ea un proiect încă neavizat complet la Certej, tot în Munţii Apuseni. European Goldfields este mai puţin vulnerabilă, căci are deja zăcămintze în exploatare şi în Grecia şi Turcia.

Mai multe detalii puteţi găsi în prospectul de emisiune al fondului

http://www.bvb.ro/infocont/infocont10/ProspectEmisiuneIFondGold.pdf

 http://www.bvb.ro/infocont/infocont10/ProspectEmisiuneIFondGold.pdf

sau în prezentarea intermediarului,

http://www.intercapital.ro/ro/noutati/stire?id=390&t=Intercapital+Invest+lanseaza+prin+IPO+fondul+iFond+Gold&PageNo=1

http://www.intercapital.ro/ro/noutati/stire?id=390&t=Intercapital+Invest+lanseaza+prin+IPO+fondul+iFond+Gold&PageNo=1 

La adresa din urmă puteţi găsi şi un raport de analiză a proiectului fondului, cu estimări detaliate priovind creşterea acţiunilor vizate, la bursele din Totonto şi New York.

Aici sunt multe date şi despre cinci companii aurifere deja identificate şi care ar urma să acopere 40% din plasamentele iFond Gold.

Printre companiile  care ar urma să contrabalanseze eventualul eşec al lui Gabriel Resources se numără nume cunoscute din domeniu, listate la bursele din New York (NYSE), Toronto (TSX) sau Londra (LSE):

·          New Gold Inc. listată la NYSE si TSX, cu exploatări in SUA, Mexic, Canada, Australia si Chile.

·          Novagold Resources Inc. listata la NYSE si TSX, cu exploatari in SUA.

·          Alamos Gold Inc. listată la TSX, cu exploatari in Mexic si Turcia.

·          Allied Nevada Gold Corp. listata la NYSE si TSX, cu exploatari in SUA.

·          Yamana Gold Inc. listata la NYSE, TSX si LSE, cu exploatari in Brazilia, Chile si Argentina.

"Suntem pregătiţi să ajustăm structura portofoliului în funcţie de evoluţiile pieţei", s-a rezumat să îmi spună  Andreea Gheorghe. Adică, traduc eu, ponderea acţiunilor în aceste companii sau în altele ar putea creşte proporţional cu creşterea riscului la Roşia Montană.

Administratorii iFond Gold sunt foarte încrezători şi spun că nu-şi pun încă problema  să extindă aria de expunere a fondului şi spre companiile care prelucrează aur, inclusiv bijutieri şi nu-şi pun nici problema să administreze riscul cu ajutorul unior instrumente mai sofisticate cum sunt produsele derivate.

Or fi ştiind ei ceva.

Gabriel Resources a mobilizat în ultima vreme reputaţia unuor personalităţi ca Bogdan Baltazar, fostul preşedinte al BRD, într-o nouă campanie de promovare, acum când i se joacă destinul la comisia interministerială care va decide dacaă îi dă su nu avizul de mediu.

Cum îl ştiu eu de orgolios, este greu de crezut că Baltazar şi-a pus numele la bătaie doar pentru mărunţişulpe care l-ar fi primit dela Gabriel Resources.

Administratorii iFond se aşteaptă să strângă circa 10 milioane de lei din piaţă, adică de circa cinci ori mai mult decât, la cât şi-au propus oficial.

Au timp s-o facă până în 29 noiembrie când se încheie periaoda de subscrie la oferta publică de vânzare (prin BVB!) a titlurilor fondului închis de investiţii iFond Gold.

A, şi să repetăm precizarea :

Fondul face parte din categoria celor "închise" doar pentru că nu este în clasa celor "deschise", sau mutuale. Adică titlurile sale nu pot fi cumpărate sau răscumpărate oricând, ca la un fond mutual.

În schimb titlurile iFond Gold  vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), unde vor fi accesibile, eventual, şi la alte preţuri decât cel la care sunt vândute acum de către administrator: 202 lei/ titlu. Cei doi lei în plus faţă de valoarea nominală sunt ai comisionului de subscriere.  

Deja s-au vândut mai mult de jumătate din cele 10.000 de titluri, ceea ce înseamnă co oferta publică de titluri este deja oficial una de succes, potrivit prospectului de emisiune.

http://www.bvb.ro/infocont/infocont10/ProspectEmisiuneIFondGold.pdf