Mai mult de jumătate din banii de investiţii ai românilor caută câştigul în euro

Topul administratoruilor de investiţii, potrivit AAF

Dacă jumătate din nemţi vor resuscitarea mărcii germane (şi, altfel spus, eutanasierea euro), jumătate din banii subscrişi net luna trecută, de către români, în fondurile deschise, le-au căutat pe cele denominate în euro.

Or fi ştiind românii ceva, mai ales că nu puţini dintre ei sunt sau au strânse legături cu Germania.

Este vorba, desigur, de românii care au înţeles în sfârşit fondurile deschise de investiţii, zise şi mutuale. Mai ales că îl aduc acuşi acuşi în ţară pe Nicolae Popa, marioneta de la FNI.

Mai exact subscrierile nete în fondurile mutuale, adică  diferenţa dintre banii băgaţi şi banii scoşi în fonduri, a fost de peste 25 milioane de euro, din care circa 57% au ţintit fondurile unde investitorii vin cu euro. Ceea ce înseamnă ori că aveau deja euro, ori că au convertit leii în euro.

Sunt cinci fonduri deschise în euro pe piaţă şi mai toate sunt orientate preponderent spre investiţii cu grad redus de risc mai ales în obligaţiuni în euro. A mai apărut unul de când am vorbit ultima oară despre  ele: BT Index AXT, un indice a diviziei de administare a investiţiilor a grupului Băncii Transilvania. Băieţii ăştia sunt decişi spre Viena.

Şi despre acest fond am pomenit la un moment dat. Este un fond comod, care urmăreşte evoluţia indicelui AXT. Acest indice este o medie ponderată a celor mai importante acţiuni de la Bursa din Viena. Aşa că: urcă indicele, creşte şi profitul. Invers = vice versa.  

Echivalentul a 7,54 milioane de lei est plasat în cele cincifonduri, dar 91% din aceşti bani sunt concentraţi în fondul Raiffeisen Euro Plus, 6 % în fonbdul BRD Euro Fond şi sub 3% în fondul OTP Euro Bond.

Voi reveni.  Acum, mă strigă datoria înapoi la ce am de făcut la locul de muncă.

Până atunci, cercetaţi niţel evoluţia acestei pieţe în ultimi ani ca să vedeţi cum criza îl învaţă pe om  ideile bune: respectiv plasamentul în fondurile monetare.