Bursa din Sibiu a mai cules de la acţionari 11 milioane de lei

Din decenţă, ca urmare a evoluţiilor incerte ale relaţiilor mele cu oficiali de frunte ai SIBEX, mă rezum deocamdată să preiau comunicatul Bursei.
Curând însă va trebui să vă propun câteva teme de meditaţie privind viitorul Bursei din Sibiu

Adrian N. Ionescu

Actionarii Sibex au incheiat cu un real succes majorarea capitalului social, fiind subscrise aproape 11 milioane actiuni, ceea ce reprezinta o subscriere de peste 95%, fiind foarte aproape de ceea ce s-a programat.

“Majorarea de capital social a fost un success, ceea ce dovedeste increderea actionarilor in Bursa de la SIBIU, in viitorul si in activitatile care le intreprinde” a declarat preşedintele Bursei din Sibiu, Teodor Ancuţa.

S.C. Bursa Monetar Financiară si de Mărfuri S.A. Sibiu a derulat o majorare de capital de la 22,6 milioane lei la 33,5 milioane lei, prin emisiunea unui număr de 11 milioane acţiuni noi cu o valoare nominală de 1 leu/acţiune, în schimbul aportului în numerar al acţionarilor.

Nota: la ora scrierii acestui comunicat, subcrierea la majorarea de capital social nu era incheiata

Porţi deschise şi porţi neunse la Bursa de Valori Bucureşti

Oameni buni, repet rugămintea de mai jos:
Faceţi ceva cu comunicarea la BVB, cât timp încă mai aveţi nevoie de ea.
Mai întâi redau ca atare comunicatul BVB privind porţile sale deschise şi apoi mă explic

„

PESTE 1.000 DE ELEVI SI STUDENTI AU PARTICIPAT LA
„ZIUA PORTILOR DESCHISE LA BVB”
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a marcat in data de 3 noiembrie 2010, cea de-a 40-a editie din seria de evenimente „Ziua porţilor deschise la BVB”. Programul „Ziua porţilor deschise la BVB” a fost lansat in luna ianuarie 2009 si este dedicat, in special, elevilor si studentilor interesati de piata de capital, de mecanismele bursiere si de rolul acestora in finantarea dezvoltarii economice. Pe parcursul celor 40 de editii derulate pana in prezent, BVB a gazduit peste 1.000 de tineri, care au avut ocazia sa afle de la unii dintre cei mai experientati profesionisti ai pietei de capital din Romania cum poti tranzactiona la BVB, ce inseamna un emitent sau cum poti deveni broker. „Ziua portilor deschise la BVB” s-a desfasurat in colaborare cu Asociatia Brokerilor si organizatia Junior Achievement Romania.
Pentru detalii sau programari in cadrul programului „Ziua portilor deschise la BVB” va rugam contactati departamentul de relatii internationale si marketing al BVB (telefon 021-307.95.00 ori prin e-mail la bvb@bvb.ro,

Valentin Ionescu, Director General BVB: „Bursa de Valori Bucuresti continua sa popularizeze in randul tinerilor mecanismele bursiere si pregateste cadrul necesar pentru o noua generatie de brokeri, traderi sau analisti. BVB acorda o atentie deosebita educarii si formarii unei noi generatii de profesionisti, care vor intari piata de capital locala. Vom promova si pe viitor colaborarile cu organizatiile studentesti si ramanem deschisi la solicitarile elevilor sau studentilor de a participa la „Ziua portilor deschise la BVB”.

“

Bun, fiecare îşi dă cu presupusul cum poate despre astfel de „manifestări“. Fiecare poate înţelege ce vrea din deschiderea „porţilor“, ne putem imagina cum elevii bântuie pe culoarele strâmte ale Bursei sau se înghesuie la micile ecrane din mica sală, cam cât o sufragerie de apartament confort 1. 

Bun, Este impresionantă cifra de 1000 de elevi şi studenţi aduşi în vizită la Bursa pe parcursul a 40 de ediţii ale „manifestării“. 

Asta înseamnă cam... s[ vedem... 1000 împărţit la 40 este ca 100 împărţit la 4, da = 25 de musafiri pe ediţie.

Dar ce fac elevii şi studenţii cu ocazia acestei „manifestări“? Prind „ ocazia sa afle de la unii dintre cei mai experientati profesionisti ai pietei de capital din Romania cum poti tranzactiona la BVB, ce înseamnă un emitent sau cum poţi deveni broker. Cine au fost experimentaţii aceia, ce le-au spus copiilor?

Sigur că banalităţi, chestii de manual. Despre „piata de capital, mecanismele bursiere şi de rolul acestora in finantarea dezvoltarii economice“

Bun! CE OCAZIE MINUNATĂ AR FI FOST ca noi, cititorii comunicatului, ziariştii meniţi să dea sfoară în ţară, să fim trimişi cu un link, la o poveste despre ce au întrebat musafirii, chiar dacă întrebările au fost puerile. Ba chiar să aflăm din poveste cum au fost provocaţi să pună întrebări puerile, să se întreacă în întrebări puerile, cum astfel atmosfera s-a destindă şi au învăţat cât mai mult despre bursă.

Să ni se fi spus ce aventuri  la bursă li s-au povestit musafirilor şi cum toată „manifestarea“ a devenit ea însăşi o aventură.

Bun, şi ce primim în loc?

Primim o declaraţie a noului director general al BVB, luată din manualul de comunicare corporatistă de la capitolul AŞA NU! Sau , iertare, acest capitol figura în gazetele de perete de dinainte de 1989. (Bătrâne, o clipă chiar am crezut că o să schimbi ceva acolo, dar de! De ce m-ar fi ascultat Domnia Voastră pe mine?)

 A ;i mai primi ceva... invitaţia să sunăm pentru detalii la  „departamentul de relatii internationale si marketing al BVB“.

Păi după un astfel de comunicat, ce să-l mai întrebi pe sireacul departament?

Cum credeţi fraţilor că vă sunt de folos porţile deschise dacă ele nu sunt bine unse?

Cum credeţi că o să atrageţi noi emitenţi la Bursă, dacă nu sunteţi în stare să ne spuneţi ce aţi făcut cu nişte elevi?

Poţi primi 50.000 de lei ca să devii investitor la Bursa, dacă ai sub 24 de ani

Atenţie!

Am publicat un articol asemănător mai întâi în Capital Express, publicaţia on line a Asociaţiei Brokerilor. Acolo a lipsit filipica acidă la adresa slabei comunicări a evenimentului
http://www.asociatiabrokerilor.ro/newsletter2/index.php?e=91&s=0

Trebuie doar sa participi la concursul de tranzactionare bursiera “Piata de capital”, organizat de Junior Achievement Romania (JAR), Bursa de Valori Bucuresti si Tradeville, aflat la a doua editie. Si mai trebuie sa ai peste 16 ani.

Cei 50.000 de lei vor fi, desigur, virtuali, ca si investitiile facute la Bursa prin intermediul platformei de tranzactionare on-line a brokerilor de la Tradeville.

Premiile vor fi reale: 1.500 de lei adevarati pentru concurentul care a obtinut cel mai mare randament, si carti de specialitate in domeniul financiar pentru ocupantii celorlate locuri de pe podium. Acestia din urma vor fi evaluati in functie de numarul de tranzactii efectuate si de capacitatea de diversificare a portofoliului.

Vestea este minunata, inscrierile deja au inceput, a inceput chiar si un turneu de prezentare. Comunicatul emis in 25 octombrie si ajuns la destinatii a doua zi, seara, ne spune ca “proiectul va fi prezentat (s.n.) in patru orase: la Bucuresti (20 octombrie si 21 octombrie), Cluj Napoca (28 octombrie 2010), Constanta (4 noiembrie) si Iasi (11 noiembrie)”. Comunicatul nu ne spune pana cand pot fi facute inscrierile, dar noi am gasit regulamentul concursului si am aflat ca data limita este 15 noiembrie. Concursul va avea loc intre 6 decembrie si 28 februarie, iar premierea castigatorilor -  candva in martie.  Organizatorii concursului ar putea decide prelungirea competitiei cu una sau mai multe saptamâni.

Intelegem si alte lucruri din regulamentul  care poate fi descarcat de la adresa http://www.piatadecapital.jaromania.org/userfiles/Regulament%20competitie%20Piata%20de%20capital%202010.pdf. Prezentarile ca si seminariile on-line („webminariile“ tinute de brokerii de la Tradeville) vor fi cai de a invata pe participanti lucrurile elementare necesare pentru a-si fructifica sansele in concurs. Concursul insusi este o buna metoda de a-i castiga pe tineri pentru bursa.

Din regulament aflati unde se tin conferintele de prezentare de la Constanta si Iasi. De dragul agendei eventualilor participanti adaugam ca Tradeville si JAR vor tine webminariile  in 2, 16 noiembrie  si 7 decembrie.

Tot din regulament am aflat ca, de fapt, contul cu premiul cel mare de 1.500 de lei este cel pe care castigatorul il va putea folosi ca sa faca tranzactii reale prin Startrade. Celelalte premii vor valora impreuna 700 de lei. Premiul 2  (“Cel mai harnic trader”) va fi acordat participantului cu cel mai mare numar de tranzactii realizate pe parcursul Competitiei. Premiul 3 - “Cel mai variat portofoliu” este usor de aflat de cine va fi castigat, de cel care va avea „cea mai variata componenta a portofoliului, din punct de vedere al actiunilor detinute“.

 La http://www.piatadecapital.jaromania.org/regulament.php, site-ul organizatorului mai aflam ca, „pentru a participa la Competitie, participantii trebuie sa completeze formularul de inscriere online disponibil pe www.jaromania.org, sectiunea “Competitii”, incepand cu data de 20 octombrie 2010“. Nu poti participa decat cu un singur cod numeric personal, ca sa nu manipulezi piata. Dupa inscriere, participantii vor primi prin e-mail confirmarea inscrierii, datele de activare ale contului si link-ul de accesare a platformei de tranzactionare virtuala. Trebuie sa faci macar o tranzactie intr-un interval de 21 de zile, altfel ti se desfiinteaza contul pentru inactivitate si nu te vei mai putera reinscrie in Competitie.

Platforma Startrade 2.0 va furniza topuri de performanta (topul general al valorilor portofoliilor virtuale si topul saptamanal al randamentelor) pe baza carora se va stabili „un clasament provizoriu al participantilor. Participantii vor avea acces exclusiv la statisticile pe care organizatorii le pun la dispozitie, intr-o sectiune a web-site-ului www.piatadecapital.jaromania.org.

Comunicare corporatistă…halal!

Oameni buni, faceţi ceva cu comunicarea la Bursă.

Dacă nu m-aţi vrut pe mine, măcar faceţi ceva… J, ca să zic aşa…

O felicit pe Ileana pentru postul de director în materie, dar iată, este posibil să rataţi într-un asemenea mod o astfel de ocazie de promovare a acestei biete instituţii?!

Nu se poate să fac săpături prin două site-uri ca să aflu că deja înscrierile au început (chiar, de ce au început, înainte să anunţaţi comunicatul? Ceva … cumva?...), ca să aflu ce este mai i9mpoertant din regulament, INCLUSIV TERMENUL LIMITĂ PENTRU ÎNSCRIERI!

Nu se poate să daţi în comunicat o declaraţie insipidă a câştigătorului de anul trecut, când aţi fi putut să-i descrieţi fabulos aventura!!!…

Dacă v-ar fi păsat!!

E drept aveţi nevoie de un ziarist adevărat, priceput în materie şi cu darul scrisului, dar câţi sunt ca mine?…. J

Este adevărat că aceasta este ediţia a doua a concursului?!

Cum este posibil ca un om care trăieşte de pe urma scrisului despre bursă să nu –şi amintească nimic despre acest lucru?

 Cât de pasiv (comunicator) trebuie să fii, ca eu, moi, Adrian N. Ionescu să nu –mi amintesc nimic?  

Poate că voi avea ce să-mi amintesc la anul…

Pe scurt, ca să nu mă repet J:

FACEŢI CEVA!

Cum este afectată piaţa de capital de „războiul valutar“?

Atenţie!

Am publicat acest articol mai întâi în Capital Express, publicaţia on line a Asociaţiei Brokerilor
http://www.asociatiabrokerilor.ro/newsletter2/index.php?e=91&s=0  

Cursul de schimb a coborât sub 4,27 lei/euro in prima dimineata de dupa ziua motiunii de cenzura esuate, demonstrand incaodata ca, de la un punct incolo, pentru oamenii de afaceri cea mai importanta este stabilitatea politica.

 

Chiar analisti dintre cei mai favorabili deprecierii leului si-au   ameliorat previziunile, excluzand, de pilda, mirajul (pentru unii) al unui curs de 5 lei / euro. Ba mai mult, urmatorii doi ani ar putea da noi puteri leului, aducandu-l pana spre un curs de 4,1.

Efectele evolutiilor valutare asupra pietei de capital depind de echilibrul dintre eficienta schimbului valutar al resurselor aduse de investitorii straini, pe de o parte si de felul in care un curs slab al monedei nationale ar putea afecta performanta companiilor, respectiv atractivitatea actiunilor lor. O depreciere prea mare a monedei nationale poate duce la cresterea inflatiei, datorita costurilor imprumuturilor externe si ale importurilor. Aprecierea monedei nationale duce la scaderea eficientei exporturilor, deci din nou la probleme macroeconomice. La toate acestea se adauga si dobanda, adica remunerarea pastrarii resurselor financiare intr-o anumita moneda. Dificultatile mentinerii echilibrului descris sumar mai sus poate duce la cresterea dobanzii, pentru   preveni derapajele inflationiste. Dar daca aceste derapaje sunt deja ingrijoratoare pentru investitori atunci, nu dobanda mare din bancile unei tari ii va aduce pe investitori la bursa acelei tari.

Acestea sunt datele elementare, familiare si studentilor buni, care descriu peisajul in care s-a derulat recent o asa zisa polemica pe tema cursului. Oamenii de afaceri care detin mari resurse valutare sunt foarte interesati sa le schimbe pe cat mai multi lei, cand investesc acum in Romania. Şi vorbesc, si argumenteaza in consecinta: „leul este tinut artificial de BNR, care ar trebui sa lase deprecierea sa stimuleze exporturile“. Ba mai mult, pentru ca respectivii au averea mai ales in dolari, spun ca fata de dolar ar trebui sa se exprima grija strategilor valutari.
La randul lor, strategii valutari acuza pe cei dintai de abordare simplista si se arata mai ingrijorati de efectele pe termen lung ale unui leu prea slab.

Adevarul este, ca de obicei, la mijloc. Nimeni, nici un factor responsabil de economie nationala nu lasa piata sa-si faca de cap, mai ales dupa ce s-a vazut cum libertatea haotica a pietei a produs criza in SUA si a exportat-o in restul  Lumii. Insesi SUA si China duc un razboi valutar ascutit.

Si, in timp ce altii, folosesc cu mare abilitate arma cursului si arsenalul monetar pentru infruntarile externe, la noi, este nevoie de aceasi arsenal pentru a repara ce se mai poate in urma infruntarilor interne. Esuarea motiunii de cenzura impiotriva guvernului roman nu a adus suficienta liniste pe piata, din moment ce  guvernatorul bancii centrale a Romaniei a lasat sa se inteleaga eventualitatea inaspririi politicii monetare, ca urmare a incoerentei politicienilor, care iau masuri cu o nota de plata care vine dupa alegeri pe masa altora.

Exista o masura nemiloasa a „inconsistentei“ (spune baljin, guvernatorul) managerilor statului roman: cotaţiile CDS-urilor pentru România (credit default swap, instrumente financiare care estimeaza, parctic riscul ca Statul Roman sa nu-si mai poata plati datoriile). Cotatiile CDS coborasera sub pragul de 300 de puncte de bază, dar  au urcat din nou la peste acesta prag. Au fost si la peste 400. Agitatie mare! Atunci cand ne baga in seama pietele financiare ale lumii ne trateaza ca pe niste zurbagii in care nu poti avea incredere pe termen lung.

Românii îşi scot banii din bănci, dar nu ca să vină cu ei la Bursă

Atenţie!

Am publicat acest articol mai întâi în Capital Express, publicaţia on line a Asociaţiei Brokerilor
http://www.asociatiabrokerilor.ro/newsletter2/index.php?e=91&s=0 

Eventualele resurse care ar putea fi plasate la Bursa se diminueaza sau o ocolesc.

Economiile romanilor se imputineaza pe masura ce semnele apropierii de final a crizei intarzie.

Tendinta banilor „pusi deoparte” este ingrijoratoare.

Depozitele persoanelor fizice au scazut cu 0,5% in septembrie, dupa ce au stagnat in luna precedenta, potrivit celor mai recente date publicate de BNR. Multi nu mai au surse stabile de venit (cu exceptia ajutorului de sonaj), iar cei care mai au si le-au vazut diminuate. La factorul scaderii salariilor se adauga cel al cresterii preturilor, atat ca urmare a majorarii TVA, dar si a tendintei negustorilor sau furnizorilor de produse si servicii de a acoperi golul lasat de scaderea cererii prin scumpirea ofertei. Pe scurt scaderea puterii de cumparare a populatiei îi face pe multi consumatori sa recurga la cheltuirea economiilor determinand astfel scaderea depozitelor, dar si la intarzierea revenirii pe crestere a economiei.

Pe de alta parte, depozitele persoanelor juridice au crescut cu 1,41% in septembrie. In cazul firmelor, explicatia este amanarea investitiilor, ca urmare a perspectivelor incerte, incertitudine amplificata sau nu de specificul sectorului de activitate propriu fiecarei firme.

Astfel ca nu sunt semne bune nici dinspre cea mai firava sursa de alimentare a lichiditatii bursiere: banii investitorilor individuali. Altfel, se stie, marii investitori si mai ales cei straini nu au motive sa intre pe pozitii de cumparare la Bursa pentru ca tintele interesante pentru ei sunt prea puţine. „Bursa de Valori Bucuresti are tot ce ii trebuie pentru a deveni o bursa mare, mai putin marfa scoasa la vanzare“, observa Laurentiu Ciocirlan, directorul de partamentului debt&equity origination de la Raiffeisen Capital & Investment (RCI). „Nu vad de ce s-ar imbunatati situatia inaintea anuntatelor privatizari ale statului (vanzarea unor pachete de actiuni la Romgaz, Transgaz, Transelectrica si Petrom, n.r.)“, a mai spus specialistul RCI. La acest factor se adauga si situatia politica in continuare complicata, care nu inspira incredere investitorilor.

Revenind la piata monetara, semnele unei eventuale reveniri a economiei sunt foarte palide. In septembrie creditul neguvernamental a crescut cu 0,13% fata de august si cu 4,53% fata de aceeasi luna a lui 2009. Este vorba de cea de-a doua luna in care se observa un avans al creditarii, dar plusul este mai redus decat cel de 0,5%, din august.

Cresterea de 0,13% este foarte aproape de 0. Reticenta firmelor de a se imprumuta (in masura in care bancile sunt dispuse sa dea bani) denota aceeasi nesiguranta antreprenorilor privind capacitatea economiei de a raspunde investitiilor lor, prin cresterea vanzarilor  Este drept, creditarea a fost influentata si de decizia guvernului de a majora TVA-ul cu 5% si de efectele acesteia asupra consumului. Inainte de intrarea in vigoare a majorarii TVA, avansul lunar al creditarii era mai mare, in iunie chiar de 3,8%, pentru ca multi au luat credite ca sa profite si sa faca ultimele achizitii la un TVA mai mic.  

Analistii nu estimeaza nici pentru urmatoarele luni evolutii mai bune ale creditarii pentru persoane fizice, din aceleasi cauze. In cazul firmelor, perspectivele negative ale economiei nu vor creste apetitul pentru credite, mai ales la companiile dependente de consumul intern.

MEMENTO: SIF-urile şi-au triplat deţinerile în alte fonduri de investiţii

Atenţie! 
Am publicat acest articol mai întâi în Capital Express, publicaţia on line a Asociaţiei Brokerilor
http://www.asociatiabrokerilor.ro/newsletter2/index.php?e=91&s=0

Valoarea detinerilor societatilor de investitii financiare (SIF) in alte fonduri de investitii s-a triplat pana la 146,5 m,ilioane de lei, la 30 septembrie, potrivit raportelor emise de Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF.

O buna parte a acestor plasamente este consituita din titluri ale fondurilor mutuale sau ale fondurilor inchise de investitii, de a caror distributie societatile de brokeraj nu se intereseaza, din cauza volumului relativ scazut de venituri pe care aceasta operatiune le-ar putea aduce.

Pe de alta parte, este drept, cea mai mare parte a din suma amintita este constituita din valoarea detinerilor de actiuni ale Fondului Proprietatea. Raportarea include toate fondurile la categoria plasamentele din categoria „Titluri de participare OPCVM si AOPC“, adica atat ale fondurilor mutuale cat si ale „altor organisme de plasament colectiv“, subcategorie in care este inclus si Fondul Proprietatea. Si daca ne uitam la campioanele plasamentelor in fonduri de investitii, vom  vedea ca acestea sunt SIF Moldova si SIF Muntenia, cunoscute pentru apetenta lor pentru actiunile Fondului Proprietatea.

Impreuna, cele doua SIF-uri acopera mai mult de trei sferturi din cele 146 de milioane, dar sumele ar putea fi mai mari. Putem deduce asta din faptul ca, la 30 iunie AAF raporta detineri ale SIF Moldova in fonduri de investitii de peste 24 de milioane de lei, dar aceasta suma era egala numai cu valoarea detinerilor in fonduri mutuale si alte fonduri inchise (cu exceptia Fondului Proprietatea), valoare inscrisa in raportul semestrial al SIF Moldova. Societatea avea detineri de alte 34 de milioane numai in actiunile Fondului Proprietatea. La 30 septembrie, valoarea detinerilor SIF Moldova  in toate fondurile de investitii, cea raportata de AAF, crescuse pana la 89 de milioane de lei. Sau pana la si mai mult, daca va fi intervenit si acum vreo greseala.

Atractivitatea Fondului Proprietatea a crescut remarcabil pentru ca Franklin Templeton Investments si-a intrat in painea de administrator al Fondului Proprietatea si pentru ca, astfel, evenimentul listarii la bursa s-a apropiat considerabil in timp. Ca sa credem ca s-a schimbat ceva fundamental la Fondul Proprietatea este suficent sa spunem ca noul administrator s-a opus cu succes unei ordonante a Guvernului care obliga Romgaz sa doneze cateva sute de milioane de lei la bugetul de stat. Subiectul a fost retras de pe ordinea de zi a AGA Romgaz. Vechiul administrator al Fondului ar fi contestat pana in panzele albe decizia Guvernului, dar fara efect.

SIF Moldova este de departe cea mai activa dintre SIF-uri pe piata fondurilor mutuale. La 30 iunie avea detineri de peste sase milioane de lei la fondul mutual ESPA Bond Danubia, administrat de societatea de specialitate a Grupului Erste, la fondul BCR Obligatiuni (5,3 milioane de lei), la alte sase fonduri mutuale romanesti (de peste un milion la fiecare) si la alte fonduri inchise, inclusiv la cele ale OTP listate la Bursa din Bucuresti.

Paradoxal, apetitul SIF-urilor pentru fondurile mutuale este cu atat mai interesant cu cat brokerii, desi au probleme de bilant, inca nu accepta provocarea distributiei unitatilor de fond, oricat de mici ar fi venituirle pe care le-ar incasa de pe urma acestei activitati.  O singura societate de brokeraj, de care am mai vorbit, Intercapital Invest, a acordat atentia cuvenita acestui tip de activitate. Ba chiar mai mult de atat, chiar a cumparat o societate de administrare de fonduri si si-a lansat propriile fonduri, inclusiv succesul remarcabil al iFinancial Fond, care speculeaza inca profitabil absenta Fondului Proprietatea de la cota Bursei.

IDEI utile pe placul banilor tăi şi PILDE de comunicare corporatistă

Atenţie, acestea sunt prezentări oficiale pe care le-am conceput pentru fondurile mutuale ale Erste Asset Management România. Nu iau bani pentru că le afişez aici. Le postez pentru că:
Ideile de aici sunt valoroase pentru abordarea finanţelor tale personale. Ar fi fost caraghios să tai toate elementele de identificare care ţin de fondurile BCR.
şi

Sunt câteva exemple despre cum ar trebui făcută comunicarea corporatistă, pentru că ele au fost validate de realitate

şi
Este munca mea şi îmi pare bine de ea.
Sper să vă şi folosească la ceva

BCR Monetar

Primul pas în viaţa de investitor

Grija pentru riscurile pe care ţi le asumi te fereşte de necazuri.

Frica de riscuri te paralizează şi-ţi blochează cele mai bune alegeri.

Ai grijă de ce te temi.

Mai mult ca perfectul verbului „a economisi“

Economisirea perfectă este primul pas spre investiţie. Ea poate fi făcută printr-un fond monetar bine ales.

Dacă îţi laşi banii să zacă într-un depozit bancar, economiseşti. Banca va vira tot profitul obţinut din rularea banilor tăi în propriul său cont.

Dacă îţi laşi banii să lucreze într-un fond monetar, investeşti. Alegi nişte profesionişti ai administrării banilor să scoată tot profitul posibil din banii tăi doar în interesul tău.

Care este riscul?

Reglementările spun că te-ai expus unui risc mai mare decât al unui depozit bancar, pentru că administratorii pot face alegeri neprofitabile. La BCR Monetar această probabilitate este extrem de redusă.

Majoritatea banilor sunt plasaţi tot în depozite bancare, doar că în mai multe bănci şi termene la mai diversificate şi mai profitabile.

BCR Monetar investeşte şi în obligaţiuni, dar acestea sunt alese cu grijă şi jumătate din ele sunt cele emise de stat.

Randament şi mobilitate mai mari

BCR Monetar îţi propune  randamente mai mari decât media dobânzilor la depozitele bancare. Termenele recomandate sunt de trei până la 12 luni.

Fondul oferă şi o administrare a cash-ului mai eficientă decât cea la care ai acces prin contul de economii.

Firmele îşi pot face managementul de trezorerie prin BCR Monetar.

Vei primi fracţiunea aferentă unui răstimpul oricât de scurt în care ai lăsat banii la BCR Monetar (de cel puţin două zile).

Ia din forţa celui mai puternic

Dobânzile cele mai bune le obţin cei care au capacitate mai mare de negociere, respectiv sume mai mari de împrumutat băncilor şi statului, la termene cât mai variate.

În aprilie 2010, BCR Monetar a ajuns să administreze active de aproape 1,2 miliarde de lei. 

 

BCR Obligaţiuni:

Fructele investiţiei tihnite

Cu BCR Monetar îţi administrezi foarte bine grijile curente.

Ştii că banii au şi alte ritmuri de viaţă decât cele ale scadenţelor lunare.

Ai o vedere bună.

Dincolo de orizontul acestui an, întrezăreşti deja tihna investiţiilor înţelepte.

Riscuri mici pe termene mari

Deveniseşi dependent de presiunea termenelor scurte. Un fond monetar nu te scapă de o astfel de dependenţă.

Ai planuri care au nevoie de spaţii mai largi.  Ai nevoie de o stabilitate mai îndelungată a randamentelor banilor tăi.

Aşa ai ajuns la obligaţiuni şi la fondul BCR Obligaţiuni. Obligaţiunile pot avea maturităţi de foarte mulţi ani, dar BCR Obligaţiuni îţi poate aduce un profit bun şi în numai trei ani. Mai bun decât trei un fond monetar în fiecare din aceşti ani.

Teoretic, riscul este mai mare decât cel al unui fond monetar.

Ai depăşit stadiul călătoriilor de o zi în oraşul natal, sigur că riscul este mai mare. Şi satisfacţiile sunt mai mari.

Gustul diversităţii

Întâlneşti pe drum peisaje de o diversitate mai mare decât cea a depozitelor de la mai multe bănci.

Singur nici nu te-ai putea gândi să cumperi obligaţiuni de stat sau muncipale, ale unor mari companii (inclusiv bănci).

Administratorii BCR Obligaţiuni au capacitatea şi competenţa de a tranzacţiona astfel de marfuri. În siguranţă. Pe îndelete.

Răbdarea ta îşi va arăta roadele. Te vei bucura în tihnă de stabilitatea alegerilor înţelepte.

Intri într-un club exclusivist

Obligaţiunile Statului Român costă 10.000 de lei bucata. Câte poţi cumpăra luna aceasta?

BCR Obligaţiuni te aduce la „masa celor mari“, a celor care negociază, pe piaţă, cu statul român.

BCR Obligaţiuni avea în aprilie forţa activelor sale de peste 650 de milioane de lei. Investitorii săi profită de această forţă cu nici 14 lei / unitatea de fond.

 

BCR Dinamic:

Îmblânzirea riscului

Ai invăţat prin BCR Monetar că nu este nimic înfricoşător într-un fond mutual.

Ai deprins prin BCR Obligaţiuni să priveşti dincolo de orizontul unui an.

Acum devii investitor în toată puterea cuvântului.

Afli că riscurile substanţiale pot fi îmblânzite prin diversificarea plasamentelor.

Şi că riscurile mai mari aduc profituri mai mari.

Reţeta celor bogaţi

Investitorii bogaţi îşi construiesc un portofoliu cu cât mai multe şi mai diferite produse financiare.

BCR Dinamic oferă celor cu resurse mult mai mici posibilitatea de a avea portofoliul unui investitor bogat şi satisfacţia acestuia.

Ca om bogat, vei avea în portofoliul tău de la BCR Dinamic depozite bancare pe diferite termene, obligaţiuni de diferite tipuri şi  acţiuni la bursă cu viitor promiţător sau mari plătitoare de dividende.

Secretul diversificării

BCR Dinamic este un fond diversificat şi echilibrat.

Adică: are de toate şi profită mai ales de combinarea diferitelor avantaje ale unor produse din cele mai diferite.

Expemplu: siguranţa dobânzilor depozitelor bancare  şi randamentele obligaţiunilor îmblânzesc riscurile fluctuaţiei cotaţiilor acţiunilor.

Eventualele pierderi pe termen ale fluctuaţiilor bursiere ale acţiunilor sunt compensate cu vârf şi îndesat de dobânzile depozitelor şi obligaţiunilor.

Diciplina îmblânzirii riscurilor

Din reţeta bogaţilor face parte şi disciplina.

Plasamentele în fondurile diversificate se fac pe perioade de 3 - 5 ani.

Ca să profiţi cât mai mult de obligaţiuni şi de creşterile bursiere, ai nevoie de timp.

Nu-ţi plăteşti impozitele sau vacanţele anuale cu banii dintr-un fond diversificat, ci eventual cu unul monetar sau de obligaţiuni.

Banii dintr-un fond diversificat îi foloseşti doar ca supliment la costul unui eveniment previzibil peste câţiva ani: o locuinţă nouă, sau nunta fiului sau fiicei care abia şi-a început studiile universitare.

BCR Expert: Riscul bine stăpânit

Ai de toate în patrimoniu, cu exceptia a ceea ce poate fi „perla coroanei“.

Cu BCR Dinamic ai constatat cat de bune sunt roadele rabdarii si ale înţelepciunii, a diversificarii  complete a investitiilor.

Ştii să-ţi controlezi ispitele şi să laşi experţii să fructifice oportunităţile.

Eşti un investitor matur.

Cu BCR Expert vei deveni mai performant decât până acum.

Profită de dezvoltarea României

Acţiunile tranzacţionate la bursă vând, de fapt, viitorul.

Prin acţiuni,  cumparatorii iau ieftin profiturile viitoare ale companiilor.

Cresc mai mult şi mai repede companiile din ţări ca România, a căror dezvoltare a început recent.

Profită de pe acum de dezvoltarea viitoare a României.

Cumpăr-o ieftin şi aşteaptă măcar şapte ani să se scumpească.

Valoarea titlurilor BCR Expert s-a dublat din martie 2009 până în martie 2010.

Profită de marile cicluri economice

Ciclurile fireşti ale creşterii economice nu pot fi oprite de crize, ci doar obstrucţionate.

Întotdeauna speculatorii vor muta în jos şi în sus cotaţiile bursiere. Unii vor câştiga, alţii vor pierde.

Investitorii reali vor câştiga mereu pe termen lung.

Pieţele de capital se află acum la poalele unor noi creşteri.

Te poţi opri să trăieşti doar pentru că, odată la câteva zeci de ani, survine „cea mai mare criză economică din istoria modernă a omenirii“?!

Riscul şi gustul statorniciei

Fondurile de acţiuni sunt cele mai riscante. De aceea şi randamentele lor sunt cele mai mari.

Chiar şi aşa, în aceeaşi familie poţi întâni temperamente diferite, competenţe şi talente diferite

Experţii veritabili nu se întrec neapărat în randamente.

Nu toate randamentele foarte mari rezistă de la o lună la alta. Iar randamentele excepţionale sunt, de obicei, excepţii.

Fondul nostru de acţiuni se numeşte Expert şi nu Agresiv.

BCR Expert nu sfidează riscul, ci îl stăpâneşte.

Experţii veritabili  se întrec în statornicia unor randamente mari.

BCR Avansat: Pieţele lumii îţi sunt la îndemână

Ţi-ai construit portofoliul de fonduri pe gustul tău, dar mai lipseşte ceva.

Cu fondruiel BCR ai tot ce este mai bun în România în proporţiile potrivite cu toleranţa ta la risc.

Şi deja ai aflat ce mai lipseşte: un fond cu investiţii pe toate pieţele promiţătoare ale lumii.

Pieţele pe care le crezi inaccesibile.

Le poţi aduce randamentele în portofoliul tău. Cu un fond cât un întreg portofoliu de fonduri

Necunoscutul familiar

Când nu poţi face ceva foloseşte-te de cei care pot.

Nu ştiai ce este mai bun pe piaţa din România şi te-ai folosit de competenţa oamenilor de la Erste Asset Management (EAM).

La fel,  BCR Avansat se foloseşte de competenţele multor altor administratori de fonduri din întreaga lume.

Oamenii de la EAM aduc din toată lumea, investitorilor lor, un profit mai bun şi mai variat.

Deja necunoscutul nu te mai sperie, ce era inaccesibil devine familiar.

BCR Avansat îţi adună din SUA, China, Rusia, Austria sau Franţa fondurile care ţi se potrivesc.

BCR Avansat este Fondul tău de Fonduri.

Termenul lung este câştigător

Riscul este mare, dar este departe de a fi suma riscurilor fondurilor din portofoliul BCR Avansat.

Chiar şi într-o ecomomie globalizată, econimiile naţionale au ritmuri diferite.

Pentru a profita cum se cuvine de ritmurile diferite este nevoie de mai mult timp.

Peste cel puţin şapte ani te vei bucura de roadele culese  din toată lumea.

Burse gigant sau exotice

Sau: şi una şi alta pot fi în portofoliul tău prin intermediul BCR Avansat.

Meseriaşii de la EAM îţi aduc câştiguri temeinice din marile burse ale lumii.

Şi câştiguri fabuloase de pe bursele exotice ale lumii.

Există fonduri similare celor din generaţia BCR pentru fiecare din pieţele lumii.

BCR Avansat face din cele mai interesante şi mai sigure dintre acestea un singur fond.

Un portofoliu unic de fonduri. Ceea ce lipsea propriului tău portofoliu.

Just INFO: Carpatair zboară până la 8 km de Milano

Începand cu 16 noiembrie, Carpatair îşi va duce pasagerii cu destinaţia Milano până la aeroportul Linate, care se află, spune compania, la numai opt km de centrul milanez.
Timpul de transfer s-ar reduce la doar 10 minute.
În plus, ce bucurie, „aeroportul Linate este legat la transportul urban“.
Şi  există „multiple (adică, pe româneşte: mai multe, nota mea) variante de transfer, odată la 15 minute din orice colţ al oraşului la preţuri extrem de convenabile“.

Să sperăm că pasagerilor Carpatair le plac extremele... :)

Băncile s-au dus cu pâra la FMI şi la UE, ca să-şi păstreze neatinse profiturile! Revoltător? Caraghios? Sau şi una şi alta, adică ... realist?!

Atenţie! Acest articol este un pamflet, în ciuda acurateţei cu care este scris. Prin urmare colcăie de subiectivism. Trataţi-l ca atare.

Cele mai mari trei bănci din ţară au înregistrat profituri de peste 250 de milioane de euro pe primul semestru în România.

România este, ştiţi?, ţara aceea care îşi revine cel mai greu din criza dintre toate entităţile Uniunii Europene (Hai să le mai zicem ţări, măcar o vreme).

Am şters din titlul epitetul „neruşinate“ ataşat iniţial substantivului profituri.

Substantivul respectiv nu are bun simţ, nu are simţuri deloc.

Băncile au acţionari, acţionarii vor dividende, respectiv profit.

Unele bănci vor chiar mai mult, să-i liniştească pe cetăţenii ţărilor de origine, ale căror Guverne le-au salvat de la faliment cu bani publici.

Avem un exemplu îngrozitor în România, RBS Bank, al căror regim al dobânzilor la credite se păstrează intact din vremea când era gata gata să dea faliment, odată cu celebra Lehman Brothers.

Este la fel de aberant să acuzi apetitul pentru profit al băncilor de neruşinare, cum ar fi să acuzi crocodilul de lipsă de maniere.

(Adică oamenii au ecologişti care militează ca animalele să nu sufere nici când sunt ucise. De ce să nu aibă şi crocodilii ecologiştiilor?! Ceea ce îmi aduce aminte de mutrele de dezgust de la UE în faţa barbariei cu care românii îşi sacrifică porcii).

În ciuda profiturilor mari ale băncilor din România, reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Fondului Monetar European au introdus subiectul Ordonanţei 50 pe agenda negocierilor cu Statul Român. Motivul: ordionanţa ar pune în pericol stabilitatea sistemului financiar.

Ordonanţa 50 este actul care a reuşit să amintească băncilor că România nu este în secolul 19, al capitalismului sălbatic. Ordonanţa nu a reuşit decât o vagă promisiune de protecţie a consumatorului.

Totuşi, băncile s-au dus cu jalba la FMI şi UE şi funcţionarii acestora care se ocupă de România s-au grăbit să apere băncile, şi să se teamă, cu o graţioasă dar nu mai puţin dezgustpătoare ipocrizie de pericolul instabilităţii în care ordonanţa ar arunca sistemul bancar.

Este atât de caraghios încât nu-ţi vine să crezi că o astfel de vorbă vine de la un oficial FMI!

O astfel de vorbă, dacă ar fi scrisă într-un articol, l-ar umple de ruşine pe ziarist  iar oficialul FMI l-ar acuza imediat de misleading, adică de dformare a adevărului.

Ziaristul ar fi rău privit în lumea edulcorată a finaciarilor. Cunosc bine această lume. FMI-ul şi Banca Mondială m-au dus la intâlnirile lor firoscoase din capitalele Europei pe vremea când scriam (cu tristeţe, până prin 2000) că FMI este adevăratul guvern al României, în absenţa de facto a competenţei sau responsabilităţii  Guvernului României.

Este revoltător de caraghios, dar aşa ceva  se întâmplă cu un rost, totuşi.

Nu faci aşa ceva, într-o negociere, decât dacă „cotra – partea“ este la pământ, nu mai are nici un argument cu care să-şi susţină poziţia şi mai este măcinată şi de lupte intestine.

Autorităţile României nu au cine ştie ce argumente în faţa FMI şi a UE.

Mai toate criteriile de performanţă din acordul cu FMI sunt atinse cam de mântuială.

Şi atunci, ca în junglă, se poate sări la beregată. Băncile au simţit faptul şi nu au ezitat s-o facă.

Mai este şi o explicaţie globală a atitudinii FMI.

Toate ţările lumii în frunte cu SUA au şi vor avea tot mai mari dificultăţi d finanţare a deficitelor.

Banii nu au de unde, sau pe  unde veni decât de la, sau aduşi de bănci. FMI nu are încotro,  la rândul său. Şi-ar şubrezi şi mai mult reputaţia (după o criză la care a fost spectator), dacă s-ar dovedi că nu are nici un cuvânt de spus în chestiunea toxicităţii lăcomiei bancare, dusă la perfecţiune diabolică în speţa subprime.

Sfârşitul pamfletului.

Amintiţi-vă de Omul Florin Petria, caci s-a dus puţin

Cine poate să se roage, să se roage împreună cu mine pentru sufletul colegului meu Florin Petria, cel care acum 15 ani mi-a dat  şansa minunată de a a-l cunoaste si de a face o publicaţie minunată.
Piaţa Financiară a fost ani de zile cea mai pătrunzătoare publicaţie economică din această ţară. În afară de marketing, nu i-ar lipsi nici acum cine ştie ce, ca să fie cea mai bună publicaţie economică a ţării.
Nu am avut şansa să-ţi cer iertare pentru cât te voi fi necăjit, Florine.
Mă rog acum pentru tine, să fii odihnit şi bucuros acolo unde vei ajunge.
Până acum nu ştiam atât de dramatic cât de mult îmi lipseşte voinţa ta de a duce la capăt treaba pe care ţi-o propui. 
Acum  îmi va lipsi cu desăvârşire.
Este fără leac gândul că nu mai pot să te văd, dacă vreau să te văd.
Să fii Bine, Florine.