Banii "de pus deoparte" fug către instrumentele de folosire inteligentă a băncilor

 Mai mult de o treime din cei 300.000 de investitori în fondurile de investiţii deschise au aproape trei miliarde de lei în fondurile cu specific monetare.

Fondurile monetare au mare succes de piaţă pentru că îşi vând bine capacitatea de a a negocia dobânzi avantajoase cu băncile pentru depozitele pe termene dintre cele mai variate.

Nu degeaba mai mult de jumătate din averea tuturor fondurilor  celor peste 50 de mutuale se concentrează în câteva fonduri monetare.

Astfel, randamentele fondurilor monetare performante sunt superioare celor ale depozitelor pe care şi- le-ar putea permite clienţii obişnuiţi ai băncilor.

Evoluţia fondurilor mutuale de luna trecută arată, însă, că oamenii nu mai au prea mulţi bani de "de pus deoparte".

Se vede asta din valoarea subscrierilor nete  (diferenţa dintre banii aduşi în şi cei scoşi din fonduri), care s-a redus dramatic chiar şi la fondurile monetare, până la 27,7 milioane de lei luna trecută, potrivit raportului Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), lansat cu foarte puţină vreme în urmă.

Iată statistica şi să vedem ce putem înţelege pe fugă din ea acum, cât e caldă…

 SURSA: AAF

Efectele "căderii spre fundul sacului"  sunt  însoţite şi de întârzierea performanţelor altor tipuri de fonduri. Nici un investitor nu s-a dus spre fondurile care fac plasamente şi în acţiuni la bursă.

Dimpotrivă, vreo sută de investitori au plecat din fondurile cu plasamente diversificate, luând cu ei 4,6 milioane de lei. Fondurile de acţiuni au pierdut şi ele câteva  zeci de membri.

Numărul total al investitorilor a crescut cu puţin peste 3.000, luna trecută, iar membrii fondurilor monetare s-au înmulţit cu peste 2.000.

Pe ceilalţi o mie de noi intraţi în sistem şi i-au împărţit fondurile de obligaţiuni şi fondurile de investiţii speciale, denominate în valute, sau care au strategii de investiţii speciale.

Dintre fondurile deschise speciale fac parte două fonduri din familia Raiffeisen (Seria Confort), care au o strategie de protejare a banilor prin reorientarea lor dinspre bursă spre depozitele bancare atunci când cea dintâi provoacă pierderi.

Cumşi fondurile de obligaţiuni apelează adeseori tot la bănci pentru a cumpăra anumite tipuri de obligaţiuni, iar Raiffesien Confort se foloseşte tot  de bănci, rezultă că fondurile mutuale au devenit căi de obţinere a unui câştig cât mai mare de pe urma instrumentelor vehiculate în sistemul bancar.

 Mai există şi două fonduri în euro, dedicate mai ales instrumentelor cu venit fix, deci cu grad redus de risc (BRD Euro Fond şi Raiffeisen Euro Plus).

În anticiparea continuării eroziunii monedei naţionale administratorii de investiţii de la OTP Asset Management şi Raiffeisen Asset Management şi-au consultat potenţialii clienţi şi au văzut că ar putea avea succes cu alte fonduri denominate în valută.

Le-au şi lansat chiar luna trecută: OTP Euro bond, care se vede după titlu că se oriebntează către obligaţiuni, şi Raiffeisen USD, denominat în dolari americani.

Activele nete ale fondurilor mutuale (averea investitorilor după plata comisioanelor şi cheltuielilor de administrare) a fost de 5,34 miliarde de lei lei, sau de 1,2 miliarde de Euro, la 31 octombrie.

Fondul BCR Monetar continuă să fie liderul autoritar al pieţei. A ajuns la active nete de 1,47 miliarde de eli, şi 63.105 investitori la 9 noiembrie.

Erste Aset Management, care îl administrează deţine cea mai mare cotă de piaţă, de 43,2% din totalul  activelor nete ale fondurilor mutuale.

Rivala, Raiffeisen Asset Management,  îi muşcă din porţie lună de lună, căci cota sa de piaţă a crescut în octombrie cu 1,1 puncte procentuale, până la 35,6%. Raiffeisen Monetar gestionează o avere de 1,082 miliarde de lei pentru 26,914 de investitori.

Celel două fonduri nu se adresează neapărat aceleiaşi categorii de investitori. O unitatea de fond  a Raiffeisen monetar costă 128,9 de lei, peste un milion vechi. Titlul BCR Monetar este de aproape 10 ori mai ieftin, costăcam 14 lei, deci este mai accesibil celor cu reurse mai mici.

Erste Asset Management a pierdut 1,1%, dar deja proporţia în care cei doi administratori au reuşit să-şi atragă clienţii este mult prea mare faţă de cele ale ceilorlalţi jucători de pe piaţă şi diferenţele dintre lideri nu mai contează decât la capitolul mândrie profesională.

Vedeţi mai jos clasamentul întegral, aşa cum l-a raportat AAF. Fondurile mutuale sunt denumite OPCVM (organisme de plasament colectiv în valori mobiliare). În definiţia fondurilor mutuale sau deschise intră şi atributul de "emisiune şi răscupărare continue de titluri".

Sursa: AAF

AOPC, sunt "alte organisme de plasament colectiv", adică aşa zisele fonduri închise. Ele sunt "închise" doar pentru că nu le poţi cumpăra oricând titlurile şi nici nu te poţi retrage oricând. Altfel sunt vii , bine merci şi uneori chiar mai profitabile decât cele deschise.

În fine, tot în tabel, apar şi aşa zisele conturi individuale, care se adresează clienţilor cu resurse mai mari şi de care se ocupă pesronal un manager de investiţii.

Românii îşi scot banii din bănci, dar nu ca să vină cu ei la Bursă

Atenţie!

Am publicat acest articol mai întâi în Capital Express, publicaţia on line a Asociaţiei Brokerilor
http://www.asociatiabrokerilor.ro/newsletter2/index.php?e=91&s=0 

Eventualele resurse care ar putea fi plasate la Bursa se diminueaza sau o ocolesc.

Economiile romanilor se imputineaza pe masura ce semnele apropierii de final a crizei intarzie.

Tendinta banilor „pusi deoparte” este ingrijoratoare.

Depozitele persoanelor fizice au scazut cu 0,5% in septembrie, dupa ce au stagnat in luna precedenta, potrivit celor mai recente date publicate de BNR. Multi nu mai au surse stabile de venit (cu exceptia ajutorului de sonaj), iar cei care mai au si le-au vazut diminuate. La factorul scaderii salariilor se adauga cel al cresterii preturilor, atat ca urmare a majorarii TVA, dar si a tendintei negustorilor sau furnizorilor de produse si servicii de a acoperi golul lasat de scaderea cererii prin scumpirea ofertei. Pe scurt scaderea puterii de cumparare a populatiei îi face pe multi consumatori sa recurga la cheltuirea economiilor determinand astfel scaderea depozitelor, dar si la intarzierea revenirii pe crestere a economiei.

Pe de alta parte, depozitele persoanelor juridice au crescut cu 1,41% in septembrie. In cazul firmelor, explicatia este amanarea investitiilor, ca urmare a perspectivelor incerte, incertitudine amplificata sau nu de specificul sectorului de activitate propriu fiecarei firme.

Astfel ca nu sunt semne bune nici dinspre cea mai firava sursa de alimentare a lichiditatii bursiere: banii investitorilor individuali. Altfel, se stie, marii investitori si mai ales cei straini nu au motive sa intre pe pozitii de cumparare la Bursa pentru ca tintele interesante pentru ei sunt prea puţine. „Bursa de Valori Bucuresti are tot ce ii trebuie pentru a deveni o bursa mare, mai putin marfa scoasa la vanzare“, observa Laurentiu Ciocirlan, directorul de partamentului debt&equity origination de la Raiffeisen Capital & Investment (RCI). „Nu vad de ce s-ar imbunatati situatia inaintea anuntatelor privatizari ale statului (vanzarea unor pachete de actiuni la Romgaz, Transgaz, Transelectrica si Petrom, n.r.)“, a mai spus specialistul RCI. La acest factor se adauga si situatia politica in continuare complicata, care nu inspira incredere investitorilor.

Revenind la piata monetara, semnele unei eventuale reveniri a economiei sunt foarte palide. In septembrie creditul neguvernamental a crescut cu 0,13% fata de august si cu 4,53% fata de aceeasi luna a lui 2009. Este vorba de cea de-a doua luna in care se observa un avans al creditarii, dar plusul este mai redus decat cel de 0,5%, din august.

Cresterea de 0,13% este foarte aproape de 0. Reticenta firmelor de a se imprumuta (in masura in care bancile sunt dispuse sa dea bani) denota aceeasi nesiguranta antreprenorilor privind capacitatea economiei de a raspunde investitiilor lor, prin cresterea vanzarilor  Este drept, creditarea a fost influentata si de decizia guvernului de a majora TVA-ul cu 5% si de efectele acesteia asupra consumului. Inainte de intrarea in vigoare a majorarii TVA, avansul lunar al creditarii era mai mare, in iunie chiar de 3,8%, pentru ca multi au luat credite ca sa profite si sa faca ultimele achizitii la un TVA mai mic.  

Analistii nu estimeaza nici pentru urmatoarele luni evolutii mai bune ale creditarii pentru persoane fizice, din aceleasi cauze. In cazul firmelor, perspectivele negative ale economiei nu vor creste apetitul pentru credite, mai ales la companiile dependente de consumul intern.