Românii sunt seduşi de plasamentele în euro şi fac cadouri cu ele

Peste 450 de investitori, dintre care cinci firme, au fost atraşi luna trecută de oportunitatea plasării economiilor lor în fondul deschis de investiţii Raiffeisen Euro Plus.

Ei au adus în fond aproape două milioane de euro proaspete (peste 7,6 milioane de lei), sporind activele fondului până la echivalentul în euro a peste 185 de milioane de lei, la 31 ianuarie, potrivit raportului publicat azi de Asociaţia Administratorilor de Fonduri.

„Banii noi“ aduşi în acest fond  sunt cam la fel de mulţi cu cei băgaţi în fond în „luna cadourilor“, în decembrie trecut, când oamenii sunt mai dispuşi să cheltuie decât să economisească. Doar dacă nu au făcut cadouri în unităţi de fond mutual!

Raiffeisen Euro Plus este al IV-lea  ca mărime de pe piaţă, având aproape 14% din totalul activelor nete  ale celor 50 de fonduri mutuale.

Volumul activelor nete înregistrat la finele lunii ianuarie de fondurile deschise a fost de 5,67 miliarde de lei, sau 1,3 miliarde de euro, iar activele nete ale fondurilor închise au fost de 45,5 milioane de euro.

Raiffeisen Euro Plus este un fond denominat în euro, la care investitorii vin direct cu euro şi care, la rândul lui investeşte preponderent în instrumente cu venit fix: obligaţiuni corporative, municipale, garantate de stat, cu un rating similar cu cel al României, în titluri de stat, depozite bancare şi în alte instrumente ale pietei monetare. Fondul nu investeste in actiuni.

Fondul Raiffeisen Euro Plus este unul dintre vehiculele care au adus Raiffeisen Asset Management (RAM), firma de administrare de investiţii a Grupului Raiffeisen în România, la nici trei procente distanţă de liderul pieţei, Erste Asset Management România, care controlează 41,5 % din activele totale.

Certinvest este cea mai mare firmă de administrare independentă pe o piaţă dominată de filialele grupurilor bancare

 Alte date despre fondurile Raiffesen la adresa http://www.raiffeisenfonduri.ro/wps/portal/ram. Date despre principala sa rivală, Erste Asset Management România, vedeţi la http://www.erste-am.ro/datenblaetter/fondsliste.asp?sprache=RO

 Aşa cum v-am mai spus, fondurile monetare fac grosul acestor statistici, care la sfârşitul lui ianuarie aveau active de 3,15 miliarde de lei.

Volumul subscrierilor nete (diferenţa dintre câţi bani aduc în… şi cât scot investitorii din fonduri) din luna ianuarie 2011, a depăşit echivalentul a 34 milioane de euro, din care 18 milioane de euro sunt numai subscrierile nete la fondurile monetare.

Raiffeisen a făcut eforturi de vânzări semnificative ca să-şi prindă rivala din urmă.

Fondurile RAM şi-a dublat activele anul trecut până la 2,2 miliarde de lei. Ascultaţi ce zicea, nu cu multă vreme în urmă, Mădălina Teodorescu, directorul executiv al „Ariei Vanzari Retail şi Distribuţie“ a Raiffeisen Bank:

„Forta de vânzări a reuşit extrem de rapid să se adapteze noului context de piaţă (...), fondurile de investiţii reprezentând o atracţie specială atât pentru persoanele fizice cu intenţii de economisire-investire, cât şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii dornice să-şi maximizeze randamentul lichidităţilor“.

Fondurile de investiţii din România au devenit tot mai atractive în ultimii doi ani şi pe fondul nevoi de protecţie a economiilor cât şi ca urmare a „începutului unui trend de diversificare a plasamentelor românilor dincolo de instrumentele de economisire clasice“, consideră Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management.

„Analizând alocarea activelor financiare ale familiilor din ţara noastră comparativ cu alte ţări ale Europei Centrale şi de Est, este uşor de inteles că dimensiunea actuală a pieţei fondurilor de investiţii are potenţialul de a se multiplica de câteva ori în viitorii ani.

În prezent, doar puţin peste 2% din averea financiară a românilor este plasată în fonduri de investiţii“, spune Mihail Ion.

În toiul acestei lupte a „giganţilor“, pe o piaţă dominată în proporţie de 90% de firmele de administrare care fac parte din grupuri bancare, se cuvine să remarcăm şi prestaţia celei mai mari firme de administrare independente, Certinvest, care cu active administrate de circa 100 de milioane de lei, are aproape 2% din piaţă.

Certinvest (http://www.certinvest.ro/) are în portofoliu fonduri mutuale, dar şi fonduri închise şi, mai ales clienţii individuali, care îşi lasă pe mâna meseriaşilor de la Certinvest  averi de 33 de milioane de lei.

Banii "de pus deoparte" fug către instrumentele de folosire inteligentă a băncilor

 Mai mult de o treime din cei 300.000 de investitori în fondurile de investiţii deschise au aproape trei miliarde de lei în fondurile cu specific monetare.

Fondurile monetare au mare succes de piaţă pentru că îşi vând bine capacitatea de a a negocia dobânzi avantajoase cu băncile pentru depozitele pe termene dintre cele mai variate.

Nu degeaba mai mult de jumătate din averea tuturor fondurilor  celor peste 50 de mutuale se concentrează în câteva fonduri monetare.

Astfel, randamentele fondurilor monetare performante sunt superioare celor ale depozitelor pe care şi- le-ar putea permite clienţii obişnuiţi ai băncilor.

Evoluţia fondurilor mutuale de luna trecută arată, însă, că oamenii nu mai au prea mulţi bani de "de pus deoparte".

Se vede asta din valoarea subscrierilor nete  (diferenţa dintre banii aduşi în şi cei scoşi din fonduri), care s-a redus dramatic chiar şi la fondurile monetare, până la 27,7 milioane de lei luna trecută, potrivit raportului Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), lansat cu foarte puţină vreme în urmă.

Iată statistica şi să vedem ce putem înţelege pe fugă din ea acum, cât e caldă…

 SURSA: AAF

Efectele "căderii spre fundul sacului"  sunt  însoţite şi de întârzierea performanţelor altor tipuri de fonduri. Nici un investitor nu s-a dus spre fondurile care fac plasamente şi în acţiuni la bursă.

Dimpotrivă, vreo sută de investitori au plecat din fondurile cu plasamente diversificate, luând cu ei 4,6 milioane de lei. Fondurile de acţiuni au pierdut şi ele câteva  zeci de membri.

Numărul total al investitorilor a crescut cu puţin peste 3.000, luna trecută, iar membrii fondurilor monetare s-au înmulţit cu peste 2.000.

Pe ceilalţi o mie de noi intraţi în sistem şi i-au împărţit fondurile de obligaţiuni şi fondurile de investiţii speciale, denominate în valute, sau care au strategii de investiţii speciale.

Dintre fondurile deschise speciale fac parte două fonduri din familia Raiffeisen (Seria Confort), care au o strategie de protejare a banilor prin reorientarea lor dinspre bursă spre depozitele bancare atunci când cea dintâi provoacă pierderi.

Cumşi fondurile de obligaţiuni apelează adeseori tot la bănci pentru a cumpăra anumite tipuri de obligaţiuni, iar Raiffesien Confort se foloseşte tot  de bănci, rezultă că fondurile mutuale au devenit căi de obţinere a unui câştig cât mai mare de pe urma instrumentelor vehiculate în sistemul bancar.

 Mai există şi două fonduri în euro, dedicate mai ales instrumentelor cu venit fix, deci cu grad redus de risc (BRD Euro Fond şi Raiffeisen Euro Plus).

În anticiparea continuării eroziunii monedei naţionale administratorii de investiţii de la OTP Asset Management şi Raiffeisen Asset Management şi-au consultat potenţialii clienţi şi au văzut că ar putea avea succes cu alte fonduri denominate în valută.

Le-au şi lansat chiar luna trecută: OTP Euro bond, care se vede după titlu că se oriebntează către obligaţiuni, şi Raiffeisen USD, denominat în dolari americani.

Activele nete ale fondurilor mutuale (averea investitorilor după plata comisioanelor şi cheltuielilor de administrare) a fost de 5,34 miliarde de lei lei, sau de 1,2 miliarde de Euro, la 31 octombrie.

Fondul BCR Monetar continuă să fie liderul autoritar al pieţei. A ajuns la active nete de 1,47 miliarde de eli, şi 63.105 investitori la 9 noiembrie.

Erste Aset Management, care îl administrează deţine cea mai mare cotă de piaţă, de 43,2% din totalul  activelor nete ale fondurilor mutuale.

Rivala, Raiffeisen Asset Management,  îi muşcă din porţie lună de lună, căci cota sa de piaţă a crescut în octombrie cu 1,1 puncte procentuale, până la 35,6%. Raiffeisen Monetar gestionează o avere de 1,082 miliarde de lei pentru 26,914 de investitori.

Celel două fonduri nu se adresează neapărat aceleiaşi categorii de investitori. O unitatea de fond  a Raiffeisen monetar costă 128,9 de lei, peste un milion vechi. Titlul BCR Monetar este de aproape 10 ori mai ieftin, costăcam 14 lei, deci este mai accesibil celor cu reurse mai mici.

Erste Asset Management a pierdut 1,1%, dar deja proporţia în care cei doi administratori au reuşit să-şi atragă clienţii este mult prea mare faţă de cele ale ceilorlalţi jucători de pe piaţă şi diferenţele dintre lideri nu mai contează decât la capitolul mândrie profesională.

Vedeţi mai jos clasamentul întegral, aşa cum l-a raportat AAF. Fondurile mutuale sunt denumite OPCVM (organisme de plasament colectiv în valori mobiliare). În definiţia fondurilor mutuale sau deschise intră şi atributul de "emisiune şi răscupărare continue de titluri".

Sursa: AAF

AOPC, sunt "alte organisme de plasament colectiv", adică aşa zisele fonduri închise. Ele sunt "închise" doar pentru că nu le poţi cumpăra oricând titlurile şi nici nu te poţi retrage oricând. Altfel sunt vii , bine merci şi uneori chiar mai profitabile decât cele deschise.

În fine, tot în tabel, apar şi aşa zisele conturi individuale, care se adresează clienţilor cu resurse mai mari şi de care se ocupă pesronal un manager de investiţii.