Românii sunt seduşi de plasamentele în euro şi fac cadouri cu ele

Peste 450 de investitori, dintre care cinci firme, au fost atraşi luna trecută de oportunitatea plasării economiilor lor în fondul deschis de investiţii Raiffeisen Euro Plus.

Ei au adus în fond aproape două milioane de euro proaspete (peste 7,6 milioane de lei), sporind activele fondului până la echivalentul în euro a peste 185 de milioane de lei, la 31 ianuarie, potrivit raportului publicat azi de Asociaţia Administratorilor de Fonduri.

„Banii noi“ aduşi în acest fond  sunt cam la fel de mulţi cu cei băgaţi în fond în „luna cadourilor“, în decembrie trecut, când oamenii sunt mai dispuşi să cheltuie decât să economisească. Doar dacă nu au făcut cadouri în unităţi de fond mutual!

Raiffeisen Euro Plus este al IV-lea  ca mărime de pe piaţă, având aproape 14% din totalul activelor nete  ale celor 50 de fonduri mutuale.

Volumul activelor nete înregistrat la finele lunii ianuarie de fondurile deschise a fost de 5,67 miliarde de lei, sau 1,3 miliarde de euro, iar activele nete ale fondurilor închise au fost de 45,5 milioane de euro.

Raiffeisen Euro Plus este un fond denominat în euro, la care investitorii vin direct cu euro şi care, la rândul lui investeşte preponderent în instrumente cu venit fix: obligaţiuni corporative, municipale, garantate de stat, cu un rating similar cu cel al României, în titluri de stat, depozite bancare şi în alte instrumente ale pietei monetare. Fondul nu investeste in actiuni.

Fondul Raiffeisen Euro Plus este unul dintre vehiculele care au adus Raiffeisen Asset Management (RAM), firma de administrare de investiţii a Grupului Raiffeisen în România, la nici trei procente distanţă de liderul pieţei, Erste Asset Management România, care controlează 41,5 % din activele totale.

Certinvest este cea mai mare firmă de administrare independentă pe o piaţă dominată de filialele grupurilor bancare

 Alte date despre fondurile Raiffesen la adresa http://www.raiffeisenfonduri.ro/wps/portal/ram. Date despre principala sa rivală, Erste Asset Management România, vedeţi la http://www.erste-am.ro/datenblaetter/fondsliste.asp?sprache=RO

 Aşa cum v-am mai spus, fondurile monetare fac grosul acestor statistici, care la sfârşitul lui ianuarie aveau active de 3,15 miliarde de lei.

Volumul subscrierilor nete (diferenţa dintre câţi bani aduc în… şi cât scot investitorii din fonduri) din luna ianuarie 2011, a depăşit echivalentul a 34 milioane de euro, din care 18 milioane de euro sunt numai subscrierile nete la fondurile monetare.

Raiffeisen a făcut eforturi de vânzări semnificative ca să-şi prindă rivala din urmă.

Fondurile RAM şi-a dublat activele anul trecut până la 2,2 miliarde de lei. Ascultaţi ce zicea, nu cu multă vreme în urmă, Mădălina Teodorescu, directorul executiv al „Ariei Vanzari Retail şi Distribuţie“ a Raiffeisen Bank:

„Forta de vânzări a reuşit extrem de rapid să se adapteze noului context de piaţă (...), fondurile de investiţii reprezentând o atracţie specială atât pentru persoanele fizice cu intenţii de economisire-investire, cât şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii dornice să-şi maximizeze randamentul lichidităţilor“.

Fondurile de investiţii din România au devenit tot mai atractive în ultimii doi ani şi pe fondul nevoi de protecţie a economiilor cât şi ca urmare a „începutului unui trend de diversificare a plasamentelor românilor dincolo de instrumentele de economisire clasice“, consideră Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management.

„Analizând alocarea activelor financiare ale familiilor din ţara noastră comparativ cu alte ţări ale Europei Centrale şi de Est, este uşor de inteles că dimensiunea actuală a pieţei fondurilor de investiţii are potenţialul de a se multiplica de câteva ori în viitorii ani.

În prezent, doar puţin peste 2% din averea financiară a românilor este plasată în fonduri de investiţii“, spune Mihail Ion.

În toiul acestei lupte a „giganţilor“, pe o piaţă dominată în proporţie de 90% de firmele de administrare care fac parte din grupuri bancare, se cuvine să remarcăm şi prestaţia celei mai mari firme de administrare independente, Certinvest, care cu active administrate de circa 100 de milioane de lei, are aproape 2% din piaţă.

Certinvest (http://www.certinvest.ro/) are în portofoliu fonduri mutuale, dar şi fonduri închise şi, mai ales clienţii individuali, care îşi lasă pe mâna meseriaşilor de la Certinvest  averi de 33 de milioane de lei.

SIF Oltenia pierde la Bursă 2,42 % din valoare, după ce, învins, Dinel Staicu demisionează de la conducerea societăţii

 Dinel Staicu a cedat presiunilor, sau bunului simţ, controversatul om de afaceri Dinel Staicu, fost lucrător în Ministerul de Interne de dinainte de 1989, apologet al „epocii Nicolae Ceuşescu“ şi curator al zestrei politice a Scorniceştilor. Şi-a dat demisia din funcţiile  de preşedinte şi director general al uneia dintre cele mai căutate companii la Bursa de Valori Bucureşti (BVB): SIF Oltenia.

SIF Oltenia este una dintre cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF) listate la BVB, unde sunt foate vânate, cele mai vânate, pentru că au în portofoliu investiţii în acţiuni ale unora dintre cele mai importante companii din România, inclusiv BCR.

Indiferent de cine a fost sau este Dinel Staicu, pentru  investitori este tot un moment dificil pentru companie. Valoarea acţiunilor companiei au scăzut cu 2,42%.

Dinel Staicu a fot condamnat de Tribunalul Bucureşti la 12 ani de închisoare pentru fraudarea Băncii Internaţionale a Religiilor, care a şi dat faliment ulterior.

Îmi amintesc de o legendă din vremea în care banca mai funcţiona şi care spunea că un rege, împărat sau prinţ, care avea şi un nume, al etniei rrrome autohtone, a primit un credit substanţial pentru care a garantat cu cartea sa de vizită bătută în aşa zise pietre preţioase. Expertizele locale confirmau, dar erau cam singure.

Comunicatul SIF Oltenia spune că decizia Tribunalului Capitalei a fost contestată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti. Cu acest pretext compania craioveană a refuzat să se supună unui avertisment  al Autorităţii Pieţei de Capital, care îi punea în vedere să cheme acţionarii să decidă dacă-l mai păstrează pe Staicu, sau mai bine nu.

Desigur, nu fostul miliţian  a făcut din SIF Oltenia cea mai bogată dintre cele cinci SIF-uri, cu o avere de 1,55 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acesteia a fost primită moştenire prin programul de privatizare în masă. De asemeni, o echipă de administrator de investiţii a fost la originea succesului. Dl preşedinte se ocupa de alte gestiuni. Toate SIF – urile au active nete de aproape şapte miliarde de lei (1,6 miliarde euro).

Demisia lui Dinel Staicu devine efectivă începând cu 2 februarie 2011, până atunci oficialul se află în concediu.

Cum va face BCR piata actiunilor Daimler (Mercedes) la Bucuresti

V-am spus printre primii că acţiunile Daimler A.G., producătoarea Mercedes vor fi tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), începând de maine.

http://adriannionescu.blogspot.com/2010/11/actiunile-daimler-mercedes-benz-se-vor.html

V-am mai spus şi că Banca Comerciala Româna va fi „market maker“ (sau formator de piaţă) pentru actiunile emise de Daimler A.G., că  rolul unui formator de piaţă este să asigure lichiditate pietei instrumentului financiar respectiv, prin afisarea în piata de ordine ferme de cumparare si vânzare.

Vă spun acum care sunt obligaţiile unui market maker sunt asumate prin semnarea unui contract cu BVB şi nu sunt deloc doar formale.

În contractul BCR cu BVB pentru piaţa de la Bucureşti a Daimler se precizează că :

Volum minim corespunzator ofertei ferme de cumpărare şi de vânzare este de 200 de acţiuni.

Spread maxim (diferenţa maximă) dintre preţurile de cumpărare şi de vânzare afişate de BCR este de 1.00%

Perioada de timp minimă pentru menţinerea în piaţă a ofertei ferme de cumpărare şi de vânzare în decursul unei şedinte de tranzacţionare este 70% din şedinţa de tranzacţionare sau dacă simbolul a fost suspendat de la tranzacţionare, din perioada în care s-a tranzacţionat în cursul şedintei.

5 minute este perioada de timp maximă până la reactualizarea ofertei ferme de cumpărare şi de vânzare de la momentul la care nu sunt îndeplinite condiţiile aplicabile cotaţiilor BCR.

BCR trebuie să deţină calitatea de market maker cel puţin o lună calendaristică

BCR nu poate să nu afişeze oferte ferme pentru mai mult de trei  şedinte de tranzacţionare pe lună

Alte două noi fonduri de investiţii care imită portofoliile indicilor bursieri. Acum BET şi BET-FI

Cea mai mare firmă independentă (de vreun grup bancar) de administrare de investiţii, Certinvest, a lansat două noi fonduri de investiţii deschise (mutuale), care urmăresc în proporţie de peste 90% structura portofoliilor indicilor BET şi BET FI ai Bursei de Valori Bucureşti  (BVB).

Altfel spus, proporţiile cu care anumite companii sunt incluse în structura unui indice sunt cam aceleaşi proporţii în care fondul de investiţii al indicelui respectiv bagă banii în aceleaşi companii.

SAU:

Cam 90% din banii fondului sunt băgaţi în aceleaşi proporţii în acţiunile aceloraşi companii din portofoliile indicilor respectivi.

Capisci?

Astfel, investitorii pot să urmărească mai uşor performanţele fondurilor, căci vor şti că sunt cam aceleaşi cu cele ale indicilor, despre care scriu toate ziarele serioase.

Cele două fonduri sunt Certinvest BET Index şi Certinvest BET FI Index

Indicii bursieri sunt, de fapt nişte medii ponderate ale cotaţiilor mai multor acţiuni selecţionate după diferite criterii.

Indicele BET FI este indicele celor cinci societăţi de investiţii financiare, SIF-urile care fac cam jumătate din valoarea tranzacţiilor de la BVB.

SIF-urile sunt cele mai căutate pentru că ele, la rândul lor, au investiţii la (şi dividende de la...) zeci şi zeci de companii din România.

BCR este perla coroanelor lor.

Vezi aici care sunt companiile din „coşurile“ celor doi indici şi alte detalii:

BET: http://www.bvb.ro/IndicesAndIndicators/indices.aspx

BET FI: http://www.bvb.ro/IndicesAndIndicators/indices.aspx?t=0&m=BSE&i=betfi&o=&d=11/22/2010

Indicele BET este considerat indicele de referinţă al BVB, pentru că pretinde că are în coş sau în portofoliu sau în structură acţiunile celor mai mai importante 10 companii de la cota Bursei.

BET este indicele de „referinţă“ din punctul de vedere oficial al Bursei.

Poate pentru că a fost cel dintâi indice al BVB.

Altfel, mult mai reprezentativ este indicele BET XT, care urmăreşte evoluţia celor mai imoportante 25 de companii de la Bursă , inclusiv SIF-urile! Nu întâmplător primul fond de indice al Certinvest este Certinvest XT Index, lansat în primăvară.

Pe piaţă mai există un singur fond mutual care este replica unui indice al BVB: BT Index, administrat de BT Asset Management, care imită indicele ROTX.

Un alt fond, Index Europa Regional, al BRD Asset Management, urmăreşte un amestec din indicii: BET-XT (50% din „amestec“), WIG-20 (al Bursei din Varşovia, 20%, Budapest SE Index (10%) şi Prague SE Index (20%).

În fine fondul de investiţii OTP Wise Ro, administrat de OTP Asset Management, este şi el legat de un indice, ceva mai complicat, construit de Société Générale cu acţiuni americane.  Acest fond este, de data asta închis (adică nu e mutual, cu emisiune şi răscumpărare continue de titluri. Fondul funcţionează şi este el însuşilistat la BVB!...)

Dintre cele două noi fonduri lansate, Certinvest BET Index este un fond de acţiuni de tip index, care  va investi în proporţie de peste 90% în cele mai lichide 10 acţiuni listate pe bursă, în aceleaşi proporţii cu care acţiunile respective intră în indice.

Certinvest BET-FI Index este un fond de acţiuni de tip index, care are la bază dispersia riscului pe cele cinci societăţi de investiţii financiare ( SIF-uri )  tranzacţionate pe piaţa reglementată BVB, prin  corelarea performanţelor cu cele obţinute de indicele acestora, Indicele BET-FI. Astfel, fondul investeşte în proporţie de peste 90% în cele 5 acţiuni (SIF Muntenia, SIF Moldova, SIF Transilvania, SIF Banat Crişana, SIF Oltenia).

Certinvest recomandă ca durata minimă a investiţiei în acest fond spă fie de cinci ani, „pentru a obţine performanţe relevante şi pentru a atenua eventualele evoluţii nefavorabile pe termene mai scurte“.

Societatea de administrare a stabilit pentru cele două fonduri un comision de subscriere de 1% din suma subscrisă, pentru sume subscrise mai mici de 30 000 RON, şi de 0%, pentru sume subscrise ce depăşesc 30 000 RON.

Comisionul de subscriere este redus la jumătate (de la 1% la 0.5% din suma subscrisă), în cazul în care investiţia este făcută prin intermediul platformei de tranzactionare online de unitati de fond, www.investonline.ro.

Comisioanele de subscriere prin internet  sunt zero la cele patru fonduri mutuale „istorice“: Certinvest Dinamic (fost Intercapital - fond diversificat dinamic), Certinvest Prudent (fost Capital Plus - fond diversificat defensiv), Certinvest Obligatiuni (fost Orizont) şi Certinvest Monetar (fost Tezaur).

Comisioanele de răscumpărare variază între 0 şi 5%, în funcţie de durata deţinerii unităţilor de fond răscumpărate. După şase luni de deţinere (180 zile), unităţile de fond pot fi răscumpărate fără comision de răscumpărare. Aceste comisioane sunt identice cu cele practicate de celălalt fond de indice al companiei, Certinvest XT Index

Prin crearea celor două noi fonduri, oferta Certinvest ajunge la 10 fonduri de in vestiţii, dintre care 7 fonduri deschise (trei fonduri de indice) şi trei  fonduri închise: Certinvest Everest, Certinvest Leader si Certinvest Properties RO.

Certinvest se remarcă în piaţă şi ca un lider în administrarea portofoliilor private de investiţii, cu o cotă de piaţă de 39% pe acest segment.

Fondurile sunt auditate de Ernst&Young, iar BCR este banca depozitară

Acţiunile Daimler (Mercedes Benz) se vor găsi la Bursa de Valori Bucureşti. În lei

Simboluri bune pentru BVB

Acţiunile Daimler A.G. (aţi citit bine: ale celebrei producătoare a automobilelor Mercedes Benz), vor putea fi tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) începând  de marţi 23 noiembrie.

Ceea ce înseamnă că se vor putea cumpăra în lei.

BVB este singura piaţă din Europa de Est unde se tranzacţionează titlurile Daimler A.G., potrivit oficialilor BVB.

Banca Comercială Română este cea care, practic, aduce Daimler la BVB. Cu puţin  ajutor de la Patroana Erste Bank, nu-i aşa?

Banca, BCR, este market maker sau formator de piaţă, adică îşi asumă obligaţia de a afişa cotaţii ferme de cumpărare şi de vânzare. Ferme, adică pe care trebuie să le şi onoreze.

Acţiunile Daimler A.G. sunt tranzacţionate la Deutsche Boerse (Frankfurt) şi la Boerse Stuttgart. La BVB, Daimler nu va avea nici o obligaţie de raportare periodică şi continuă, pentru că a fost adusă la o categorie specială din Sistemul Alternativ de Tranzacţionare (ATS).

ATS nu este ceea ce se cheamă „piaţă reglementată“. În fapt este o piaţă, un sector de piaţă de la BVB, dedicat companiilor care nu pot face faţă la rigorile pieţei reglementate.

(În afară de rigori foarte stricte de transparenţă şi de raportare periodică, pe piaţa reglementată o companie este obligată să-şi raporteze toate tranzacţiile cu active proprii care depăşesc o anumită valoare. Sau: trebuie raportate tranzacţiile comerciale din interiorul grupului din care face parte compania. Şi altele.)

Evident, nu că Daimler nu ar fi făcut faţă rigorilor BVB. Nu ar fi fost interesată să le facă faţă.

Astfel că, celebrei Daimler i s-a găsit loc într-o secţiune specială a ATS, ca să nu fie nevoie de acordul companiei germane pentru a i se tranzacţiona acţiunile la Bucureşti.

Este un lucru minunat, oricum, că se pot cumpăra la Bucureşti, în lei, adică fără risc valutar, acţiunile companiei care face Mercedes.

BVB mai trebuie să explice cum se va putea ajunge la cei „30 de participanţi la sistemul de tranzacţionare al BVB, care au acces chiar din data de 23 noiembrie la ATS al BVB“ (am citat din comunicatul… BVB, desigur) .Ce fericită coincidenţă.

Dacă autorul comunicatului se referă la ceea ce, de obicei, se înţelege prin „participanţi“, adică societăţi de brokeraj şi bănci membre ale Bursei, atunci ne-am înţeles. Nu ştim, încă, blocul minim de acţiuni care pot fi comandate şi abia aşteptăm să vedem care vor fi primele cotaţii.