SIF Oltenia pierde la Bursă 2,42 % din valoare, după ce, învins, Dinel Staicu demisionează de la conducerea societăţii

 Dinel Staicu a cedat presiunilor, sau bunului simţ, controversatul om de afaceri Dinel Staicu, fost lucrător în Ministerul de Interne de dinainte de 1989, apologet al „epocii Nicolae Ceuşescu“ şi curator al zestrei politice a Scorniceştilor. Şi-a dat demisia din funcţiile  de preşedinte şi director general al uneia dintre cele mai căutate companii la Bursa de Valori Bucureşti (BVB): SIF Oltenia.

SIF Oltenia este una dintre cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF) listate la BVB, unde sunt foate vânate, cele mai vânate, pentru că au în portofoliu investiţii în acţiuni ale unora dintre cele mai importante companii din România, inclusiv BCR.

Indiferent de cine a fost sau este Dinel Staicu, pentru  investitori este tot un moment dificil pentru companie. Valoarea acţiunilor companiei au scăzut cu 2,42%.

Dinel Staicu a fot condamnat de Tribunalul Bucureşti la 12 ani de închisoare pentru fraudarea Băncii Internaţionale a Religiilor, care a şi dat faliment ulterior.

Îmi amintesc de o legendă din vremea în care banca mai funcţiona şi care spunea că un rege, împărat sau prinţ, care avea şi un nume, al etniei rrrome autohtone, a primit un credit substanţial pentru care a garantat cu cartea sa de vizită bătută în aşa zise pietre preţioase. Expertizele locale confirmau, dar erau cam singure.

Comunicatul SIF Oltenia spune că decizia Tribunalului Capitalei a fost contestată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti. Cu acest pretext compania craioveană a refuzat să se supună unui avertisment  al Autorităţii Pieţei de Capital, care îi punea în vedere să cheme acţionarii să decidă dacă-l mai păstrează pe Staicu, sau mai bine nu.

Desigur, nu fostul miliţian  a făcut din SIF Oltenia cea mai bogată dintre cele cinci SIF-uri, cu o avere de 1,55 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acesteia a fost primită moştenire prin programul de privatizare în masă. De asemeni, o echipă de administrator de investiţii a fost la originea succesului. Dl preşedinte se ocupa de alte gestiuni. Toate SIF – urile au active nete de aproape şapte miliarde de lei (1,6 miliarde euro).

Demisia lui Dinel Staicu devine efectivă începând cu 2 februarie 2011, până atunci oficialul se află în concediu.

Ce acţiuni de la Bursă le plac oficialilor... Bursei

Casa de Compensare Bucureşti (CCB), membră a Grupului Bursa de Valori Bucureşti (BVB), a ales acţiunile pe care le acceptă drept colateral din partea intermediarilor care participă la sistemul de compensare – decontare a tranzacţiilor de pe piaţa derivatelor.

Să aflăm care sunt acele acţiuni preferate de CCB este ca şi cum am afla în ce acţiuni au încredere oficialii acesteia, dar şi ai Bursei, care patronează Casa.

Acţiunile în cauză sunt:

-          cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF Banat Crişana, SIF Moldova, SIF Transilvania, SIF Muntenia, SIF Oltenia). Acestea pot fi găsite pe www.bvbv.ro cu simbolurile bursiere SIF1, SIF2, SIF3, SIF4, SIF5.

-          OMV Petrom (SNP),

-          Banca Transilvania (TLV),

-          BRD Group  Societe Generale (BRD),

-          şi „cu voia dumneavoastră“, înseşi acţiunile.... Bursei de Valori Bucureşti (BVB), care de asemenea se tranzacţionează pe piaţa pe care aceasta o administrează.

Toate sunt toate acţiuni sigure, în sensul că societăţile respective nu se vor desfiinţa. Doar Banca Transilvania şi însăşi BVB ar putea fi cumpărate de ... peşti mai mari.

Altfel, SIF-urile au înregistrat cea mai proastă evoluţie în 2010, indicele care le măsoară preţurile fiind astăzi mai mic cu 12,6 % faţă de începutul anului.

Petrom se numără însă printre câştigătoare.

     Casa de Compensare Bucureşti (CCB) face operaţiunile post tranzacţionare aferente pieţei derivatelor de la BVB.

Produsele derivate sunt contracte la termen standardizate, prin care părţile se obligă să vândă / să cumpere anumite active la anumite termene şi la preţuri dinainte stabilite.

Activele sunt  valute, acţiuni, aur şi alte mărfuri fungibile, dar toate acestea nu se schimbă practic între jucători, pentru că, înaintea scadenţei, efectul unui contract de vânzare este lichidat printr-un contract de cumpărare.

     Astfel că tranzacţiile cu derivative sunt adevărate pariuri de tip.. cât va fi euro, sau acţiunea cutare, sau aurul  la 31 decembrie sau la 30 martie?

     Sau, ca să păstrăm o ţinută selectă, companiile mai fac sau ar trebui să facă tranzacţii cu derivate se mai pot face pentru managementul riscului.

     Aşteaptă cineva o încasare în euro la 30 martie, pe care trebuie să o convertească în lei?

     Se teme că moneda naţională se va aprecia şi va lua mai puţini lei?

     Atunci „vinde“ acum euro la un curs cât mai avantajos şi ce pierde în realitate câştigă pe futures, cum se numesc cele mai folosite contracte derivate.

     Tranzacţiile cu derivate se fac în marjă.

     Marja este o sumă de bani şi alte active colaterale pe care le depun membrii compensatori, brokerii care intermediază tranzacţiile.

     În fiecare zi se face socoteala cât a pierdut şi cât a câştigat fiecare jucător reprezentat de un compensator.

     Cine a pierdut şi nu maiare o marjă suficient de mare, trebuie să vină cu bani de acasă. Sau cu acţiuni şi am văzut care...