Care-i treaba

TOP 12 Ştiri

Se afișează postările cu eticheta BVB. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta BVB. Afișați toate postările

luni, 22 noiembrie 2010

Alte două noi fonduri de investiţii care imită portofoliile indicilor bursieri. Acum BET şi BET-FI


Cea mai mare firmă independentă (de vreun grup bancar) de administrare de investiţii, Certinvest, a lansat două noi fonduri de investiţii deschise (mutuale), care urmăresc în proporţie de peste 90% structura portofoliilor indicilor BET şi BET FI ai Bursei de Valori Bucureşti  (BVB).
Altfel spus, proporţiile cu care anumite companii sunt incluse în structura unui indice sunt cam aceleaşi proporţii în care fondul de investiţii al indicelui respectiv bagă banii în aceleaşi companii.
SAU:
Cam 90% din banii fondului sunt băgaţi în aceleaşi proporţii în acţiunile aceloraşi companii din portofoliile indicilor respectivi.
Capisci?
Astfel, investitorii pot să urmărească mai uşor performanţele fondurilor, căci vor şti că sunt cam aceleaşi cu cele ale indicilor, despre care scriu toate ziarele serioase.
Cele două fonduri sunt Certinvest BET Index şi Certinvest BET FI Index
Indicii bursieri sunt, de fapt nişte medii ponderate ale cotaţiilor mai multor acţiuni selecţionate după diferite criterii.
Indicele BET FI este indicele celor cinci societăţi de investiţii financiare, SIF-urile care fac cam jumătate din valoarea tranzacţiilor de la BVB.
SIF-urile sunt cele mai căutate pentru că ele, la rândul lor, au investiţii la (şi dividende de la...) zeci şi zeci de companii din România.
BCR este perla coroanelor lor.
Vezi aici care sunt companiile din „coşurile“ celor doi indici şi alte detalii:
Indicele BET este considerat indicele de referinţă al BVB, pentru că pretinde că are în coş sau în portofoliu sau în structură acţiunile celor mai mai importante 10 companii de la cota Bursei.
BET este indicele de „referinţă“ din punctul de vedere oficial al Bursei.
Poate pentru că a fost cel dintâi indice al BVB.
Altfel, mult mai reprezentativ este indicele BET XT, care urmăreşte evoluţia celor mai imoportante 25 de companii de la Bursă , inclusiv SIF-urile! Nu întâmplător primul fond de indice al Certinvest este Certinvest XT Index, lansat în primăvară.
Pe piaţă mai există un singur fond mutual care este replica unui indice al BVB: BT Index, administrat de BT Asset Management, care imită indicele ROTX.
Un alt fond, Index Europa Regional, al BRD Asset Management, urmăreşte un amestec din indicii: BET-XT (50% din „amestec“), WIG-20 (al Bursei din Varşovia, 20%, Budapest SE Index (10%) şi Prague SE Index (20%).
În fine fondul de investiţii OTP Wise Ro, administrat de OTP Asset Management, este şi el legat de un indice, ceva mai complicat, construit de Société Générale cu acţiuni americane.  Acest fond este, de data asta închis (adică nu e mutual, cu emisiune şi răscumpărare continue de titluri. Fondul funcţionează şi este el însuşilistat la BVB!...)
Dintre cele două noi fonduri lansate, Certinvest BET Index este un fond de acţiuni de tip index, care  va investi în proporţie de peste 90% în cele mai lichide 10 acţiuni listate pe bursă, în aceleaşi proporţii cu care acţiunile respective intră în indice.
Certinvest BET-FI Index este un fond de acţiuni de tip index, care are la bază dispersia riscului pe cele cinci societăţi de investiţii financiare ( SIF-uri )  tranzacţionate pe piaţa reglementată BVB, prin  corelarea performanţelor cu cele obţinute de indicele acestora, Indicele BET-FI. Astfel, fondul investeşte în proporţie de peste 90% în cele 5 acţiuni (SIF Muntenia, SIF Moldova, SIF Transilvania, SIF Banat Crişana, SIF Oltenia).
Certinvest recomandă ca durata minimă a investiţiei în acest fond spă fie de cinci ani, „pentru a obţine performanţe relevante şi pentru a atenua eventualele evoluţii nefavorabile pe termene mai scurte“.
Societatea de administrare a stabilit pentru cele două fonduri un comision de subscriere de 1% din suma subscrisă, pentru sume subscrise mai mici de 30 000 RON, şi de 0%, pentru sume subscrise ce depăşesc 30 000 RON.
Comisionul de subscriere este redus la jumătate (de la 1% la 0.5% din suma subscrisă), în cazul în care investiţia este făcută prin intermediul platformei de tranzactionare online de unitati de fond, www.investonline.ro.
Comisioanele de subscriere prin internet  sunt zero la cele patru fonduri mutuale „istorice“: Certinvest Dinamic (fost Intercapital - fond diversificat dinamic), Certinvest Prudent (fost Capital Plus - fond diversificat defensiv), Certinvest Obligatiuni (fost Orizont) şi Certinvest Monetar (fost Tezaur).
Comisioanele de răscumpărare variază între 0 şi 5%, în funcţie de durata deţinerii unităţilor de fond răscumpărate. După şase luni de deţinere (180 zile), unităţile de fond pot fi răscumpărate fără comision de răscumpărare. Aceste comisioane sunt identice cu cele practicate de celălalt fond de indice al companiei, Certinvest XT Index
Prin crearea celor două noi fonduri, oferta Certinvest ajunge la 10 fonduri de in vestiţii, dintre care 7 fonduri deschise (trei fonduri de indice) şi trei  fonduri închise: Certinvest Everest, Certinvest Leader si Certinvest Properties RO.
Certinvest se remarcă în piaţă şi ca un lider în administrarea portofoliilor private de investiţii, cu o cotă de piaţă de 39% pe acest segment.
Fondurile sunt auditate de Ernst&Young, iar BCR este banca depozitară

miercuri, 17 noiembrie 2010

Poftiţi la Aur? Luaţi aur după puterea buzunarului!

O fi post, dar poftele parcă abia acum sunt mai mari.
Cât de riscant este apetitul (firesc) pentru cea mai spectaculoasă şi mai recentă oportunitate de investiţie de pe piaţa românească, anume:…
Fondul închis de investiţii iFond Gold?
Sau, mai putem întreba:
Rişti măcar 200 de lei pe aurul nedezgropat al României de la Roşia Montană şi Certejul Apusenilor, dar nu numai?
Astea au fost daor două din modurile în care se pot pune întrebările stârnite de lansarea fondului iFond Gold.
"Potenţialul maxim de apreciere a acţiunilor pe care le vizăm este de 28% în medie ponderată pe următoarele 12 luni.
Trebuie să ţineţi seama că aceasta este o etimare făcută în urma unei analize finalizată acum două săpătmâni",…
 a mai declarat, pentru Ziarul Tău, Andreea Gheorghe, director adjunct al Intercapital Investment Management, care va administra fondul.
Sigur:
Criza a exacerbat apetitul lumii întregi pentru aur şi a devenit o nevoie majoră pentru oricine să-şi protejeze banii investind în aşa numitele active de refugiu sau "raiuri" cum este aurul.
Sigur:
Preţul  aurului era cât pe ce să se dubleze anul acesta faţă de 2008.
Acum este 1.331 dolari americani pe uncie, dar cotaţiile s-au plibat şi în jurul a 1400 USD / uncie.

Sigur:
Nimeni nu ştie încotro merge lumea, nici măcar ce fel de capitalism vom avea în anii viitori.
De aceea, aurul s-a scumpit de cinci ori în ultimii zece ani şi se va mai scumpi.
Pentru că rezervele scad, cererea se menţine cel puţin constantă şi, chiar dacă, aşa, ca la bursă, vor mai exista corecţii în jos, tendinţa anuală este clară.
În sus.
Astfel că, administratorul fondului este pregătit să contrabalanseze eventualele eşecuri ale proiectelor Roşia Montană (cel mai vulnerabil) sau Certej, cu plasamente în alte companii de exploatare a aurului.
Riscurile de a pierde bani sunt minime pentru durata de viaţă a fondului, de cinci ani. Numai oportunitatea unior câştiguri mai mari ar putea fi pierdută.
Şi pentru cei grăbiţi va exista posibilitatea de a-şi vinde titlurile la Bursă.
Dar câţi dintre dumneavoastră ar investi în aur ca să speculeze?!
Aşa că tinerii aceia frumoşi şi meseriaşi de la Intercapital Investment Management (o divizie casei de brokeraj  Intercapital Invest) au găsit nişa prin care să democratizeze niţel accesul poporului la investiţia  profesionistă în aur.
Scade rezerva de aur?
Foarte bine, atunci înseamnă că proiecte cum este cel de la Roşia Montană are şanse şi mai mari de realizare, oricât de controversat ar fi el – şi-or fi zis adminitratorii de le Intercapital.
Şi aşa şi-au construit oferta: vor investi 40% din resurse în acţiunile companiei canadiene Gabriel Resources, titulara proiectului Roşia Montană, alte 20% în acţiunile European Goldfields, care are şi ea un proiect încă neavizat complet la Certej, tot în Munţii Apuseni. European Goldfields este mai puţin vulnerabilă, căci are deja zăcămintze în exploatare şi în Grecia şi Turcia.
Mai multe detalii puteţi găsi în prospectul de emisiune al fondului
sau în prezentarea intermediarului,
La adresa din urmă puteţi găsi şi un raport de analiză a proiectului fondului, cu estimări detaliate priovind creşterea acţiunilor vizate, la bursele din Totonto şi New York.
Aici sunt multe date şi despre cinci companii aurifere deja identificate şi care ar urma să acopere 40% din plasamentele iFond Gold.
Printre companiile  care ar urma să contrabalanseze eventualul eşec al lui Gabriel Resources se numără nume cunoscute din domeniu, listate la bursele din New York (NYSE), Toronto (TSX) sau Londra (LSE):
·          New Gold Inc. listată la NYSE si TSX, cu exploatări in SUA, Mexic, Canada, Australia si Chile.
·          Novagold Resources Inc. listata la NYSE si TSX, cu exploatari in SUA.
·          Alamos Gold Inc. listată la TSX, cu exploatari in Mexic si Turcia.
·          Allied Nevada Gold Corp. listata la NYSE si TSX, cu exploatari in SUA.
·          Yamana Gold Inc. listata la NYSE, TSX si LSE, cu exploatari in Brazilia, Chile si Argentina.
"Suntem pregătiţi să ajustăm structura portofoliului în funcţie de evoluţiile pieţei", s-a rezumat să îmi spună  Andreea Gheorghe. Adică, traduc eu, ponderea acţiunilor în aceste companii sau în altele ar putea creşte proporţional cu creşterea riscului la Roşia Montană.
Administratorii iFond Gold sunt foarte încrezători şi spun că nu-şi pun încă problema  să extindă aria de expunere a fondului şi spre companiile care prelucrează aur, inclusiv bijutieri şi nu-şi pun nici problema să administreze riscul cu ajutorul unior instrumente mai sofisticate cum sunt produsele derivate.
Or fi ştiind ei ceva.
Gabriel Resources a mobilizat în ultima vreme reputaţia unuor personalităţi ca Bogdan Baltazar, fostul preşedinte al BRD, într-o nouă campanie de promovare, acum când i se joacă destinul la comisia interministerială care va decide dacaă îi dă su nu avizul de mediu.
Cum îl ştiu eu de orgolios, este greu de crezut că Baltazar şi-a pus numele la bătaie doar pentru mărunţişulpe care l-ar fi primit dela Gabriel Resources.
Administratorii iFond se aşteaptă să strângă circa 10 milioane de lei din piaţă, adică de circa cinci ori mai mult decât, la cât şi-au propus oficial.
Au timp s-o facă până în 29 noiembrie când se încheie periaoda de subscrie la oferta publică de vânzare (prin BVB!) a titlurilor fondului închis de investiţii iFond Gold.
A, şi să repetăm precizarea :
Fondul face parte din categoria celor "închise" doar pentru că nu este în clasa celor "deschise", sau mutuale. Adică titlurile sale nu pot fi cumpărate sau răscumpărate oricând, ca la un fond mutual.
În schimb titlurile iFond Gold  vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), unde vor fi accesibile, eventual, şi la alte preţuri decât cel la care sunt vândute acum de către administrator: 202 lei/ titlu. Cei doi lei în plus faţă de valoarea nominală sunt ai comisionului de subscriere.  
Deja s-au vândut mai mult de jumătate din cele 10.000 de titluri, ceea ce înseamnă co oferta publică de titluri este deja oficial una de succes, potrivit prospectului de emisiune.