Alte două noi fonduri de investiţii care imită portofoliile indicilor bursieri. Acum BET şi BET-FI

Cea mai mare firmă independentă (de vreun grup bancar) de administrare de investiţii, Certinvest, a lansat două noi fonduri de investiţii deschise (mutuale), care urmăresc în proporţie de peste 90% structura portofoliilor indicilor BET şi BET FI ai Bursei de Valori Bucureşti  (BVB).

Altfel spus, proporţiile cu care anumite companii sunt incluse în structura unui indice sunt cam aceleaşi proporţii în care fondul de investiţii al indicelui respectiv bagă banii în aceleaşi companii.

SAU:

Cam 90% din banii fondului sunt băgaţi în aceleaşi proporţii în acţiunile aceloraşi companii din portofoliile indicilor respectivi.

Capisci?

Astfel, investitorii pot să urmărească mai uşor performanţele fondurilor, căci vor şti că sunt cam aceleaşi cu cele ale indicilor, despre care scriu toate ziarele serioase.

Cele două fonduri sunt Certinvest BET Index şi Certinvest BET FI Index

Indicii bursieri sunt, de fapt nişte medii ponderate ale cotaţiilor mai multor acţiuni selecţionate după diferite criterii.

Indicele BET FI este indicele celor cinci societăţi de investiţii financiare, SIF-urile care fac cam jumătate din valoarea tranzacţiilor de la BVB.

SIF-urile sunt cele mai căutate pentru că ele, la rândul lor, au investiţii la (şi dividende de la...) zeci şi zeci de companii din România.

BCR este perla coroanelor lor.

Vezi aici care sunt companiile din „coşurile“ celor doi indici şi alte detalii:

BET: http://www.bvb.ro/IndicesAndIndicators/indices.aspx

BET FI: http://www.bvb.ro/IndicesAndIndicators/indices.aspx?t=0&m=BSE&i=betfi&o=&d=11/22/2010

Indicele BET este considerat indicele de referinţă al BVB, pentru că pretinde că are în coş sau în portofoliu sau în structură acţiunile celor mai mai importante 10 companii de la cota Bursei.

BET este indicele de „referinţă“ din punctul de vedere oficial al Bursei.

Poate pentru că a fost cel dintâi indice al BVB.

Altfel, mult mai reprezentativ este indicele BET XT, care urmăreşte evoluţia celor mai imoportante 25 de companii de la Bursă , inclusiv SIF-urile! Nu întâmplător primul fond de indice al Certinvest este Certinvest XT Index, lansat în primăvară.

Pe piaţă mai există un singur fond mutual care este replica unui indice al BVB: BT Index, administrat de BT Asset Management, care imită indicele ROTX.

Un alt fond, Index Europa Regional, al BRD Asset Management, urmăreşte un amestec din indicii: BET-XT (50% din „amestec“), WIG-20 (al Bursei din Varşovia, 20%, Budapest SE Index (10%) şi Prague SE Index (20%).

În fine fondul de investiţii OTP Wise Ro, administrat de OTP Asset Management, este şi el legat de un indice, ceva mai complicat, construit de Société Générale cu acţiuni americane.  Acest fond este, de data asta închis (adică nu e mutual, cu emisiune şi răscumpărare continue de titluri. Fondul funcţionează şi este el însuşilistat la BVB!...)

Dintre cele două noi fonduri lansate, Certinvest BET Index este un fond de acţiuni de tip index, care  va investi în proporţie de peste 90% în cele mai lichide 10 acţiuni listate pe bursă, în aceleaşi proporţii cu care acţiunile respective intră în indice.

Certinvest BET-FI Index este un fond de acţiuni de tip index, care are la bază dispersia riscului pe cele cinci societăţi de investiţii financiare ( SIF-uri )  tranzacţionate pe piaţa reglementată BVB, prin  corelarea performanţelor cu cele obţinute de indicele acestora, Indicele BET-FI. Astfel, fondul investeşte în proporţie de peste 90% în cele 5 acţiuni (SIF Muntenia, SIF Moldova, SIF Transilvania, SIF Banat Crişana, SIF Oltenia).

Certinvest recomandă ca durata minimă a investiţiei în acest fond spă fie de cinci ani, „pentru a obţine performanţe relevante şi pentru a atenua eventualele evoluţii nefavorabile pe termene mai scurte“.

Societatea de administrare a stabilit pentru cele două fonduri un comision de subscriere de 1% din suma subscrisă, pentru sume subscrise mai mici de 30 000 RON, şi de 0%, pentru sume subscrise ce depăşesc 30 000 RON.

Comisionul de subscriere este redus la jumătate (de la 1% la 0.5% din suma subscrisă), în cazul în care investiţia este făcută prin intermediul platformei de tranzactionare online de unitati de fond, www.investonline.ro.

Comisioanele de subscriere prin internet  sunt zero la cele patru fonduri mutuale „istorice“: Certinvest Dinamic (fost Intercapital - fond diversificat dinamic), Certinvest Prudent (fost Capital Plus - fond diversificat defensiv), Certinvest Obligatiuni (fost Orizont) şi Certinvest Monetar (fost Tezaur).

Comisioanele de răscumpărare variază între 0 şi 5%, în funcţie de durata deţinerii unităţilor de fond răscumpărate. După şase luni de deţinere (180 zile), unităţile de fond pot fi răscumpărate fără comision de răscumpărare. Aceste comisioane sunt identice cu cele practicate de celălalt fond de indice al companiei, Certinvest XT Index

Prin crearea celor două noi fonduri, oferta Certinvest ajunge la 10 fonduri de in vestiţii, dintre care 7 fonduri deschise (trei fonduri de indice) şi trei  fonduri închise: Certinvest Everest, Certinvest Leader si Certinvest Properties RO.

Certinvest se remarcă în piaţă şi ca un lider în administrarea portofoliilor private de investiţii, cu o cotă de piaţă de 39% pe acest segment.

Fondurile sunt auditate de Ernst&Young, iar BCR este banca depozitară

Cât timp de distracţie îşi mai alocă investitorii străini la Bursa de Valori Bucureşti?

Am nevoie să deschid aici, deodată, cu un fel de armaghedon două serii de analize: de finanţe personale şi de piaţă de capital.

Nu abortaţi, săriţi peste ceea ce nu înţelegeţi. Este o versiune a unui articol care va apărea în newsletter-ul Asociaţiei Brokerilor, pe www.asociatiabrokerilor.ro.
De aceea, începe astfel: 

Încheiam analiza de luna trecută acceptând provocarea de a urmari „daca va fi, cat de consitentă şi cât de longevivă va fi depăşirea maximului de la 24.094 de puncte (al indicelui bursier BET FI, al societăţilor de investiţii financiare, SIF, n.m.)“.

Indicele este un fel de medie ponderată a cotaţiilor bursiere ale SIF-urilor, cele mai importante acţiuni de la bursă.

Mai ziceam acum o lună, ca marele specialistu’: „Nimic nu ne încurajează să credem că nu vom vorbi şi luna viitoare despre aceeaşi incertitudine cronică“.

„Doar dacă nu cumva, între timp, nu se va radicaliza criza politică“, mai puneam tot eu o lumânare.

Ei bine, probabil că ar fi fost mai bine să se radicalizeze cumva situaţia politică.

Ar fi fost mai bine să se radicalizeze cumva situaţia politică.

Nu fac aluzie la moţiunea de cenzură, de care pieţei puţin i-a păsat.

Ar fi fost nevoie de ceva mult mai radical, care să determine o tendinţă mult mai decisă. Mai profundă.

Căci, într-adevăr, s-au înregistrat maxime peste nivelul rezistenţei amintite mai sus. Şi ce dacă.

Cel mai mare maxim a fost al indicelui BET FI, un fel de medie ponderată a cotaţiilor celor cinci societăţi de investiţii financiare, a fost la 24.912 puncte, în 19 octombrie.

Dar, de fapt, nimic nu s-a schimbat pe piaţă.

Am putea ajunge aşa sa batem şii recordul tuturor timpurilor, să trecem mult peste 100.000 de puncte, şi tot nu ar însemna nimic nou pentru piaţă.

Aceeaşi incertitudine cronică ar caracteriza piaţa.

Oricând, o furie venită de nici unde, ca în 2007, ar putea prăbuşi în cateva zile ce s-a câştigat în câţiva ani.

Să ne desluşim!

Pespectiva se clarifică daca includem în peisaj şi lichiditatea.

Lichiditate înseamnă volumele de acţiuni schimbate valoarea lor, derizoriu de mică. Atât de mică încat un rulaj zilnic de 6 - 7 milioane de euro este dublul mediei perioadei.

Lichiditatea este atât de mică pentru că nimeni nu are încredere în nici o tendinţă, oricum s-ar manifesta ea. Orcie tendinţă nu este decât un test, care pleacă de la consolarea că nu poate fi mai rău.

Dar există un „mai rău“...

Mai rău ar fi ca această situaţie să continue încă un an, sau poate doi, sau poate trei.

Timp în care toate energiile operatorilor locali se vor fi epuizat.

Brokerii care şi-au mai păstrat această meserie după trei ani de epurări se vor fi apucat deja de  altceva.

Societăţile de brokeraj se vor alimenta permanent cu brokeri juniori, care vor socoti piaţa autohtonă doar un fel de sală de forţă, de antrenament pentru alte pieţe.

Investitorii, românii, şi daca vor vrea cu seriozitate să plaseze bani pe piaţa de capital, o vor face aiurea, oriunde altundeva decât la bursa de la Bucureşti (sau Sibiu).

Bursa de la Bucureşti (sau Sibiu) va semăna cu un hobby.

Investitorii străini, adevăraţii furnizori de lichiditate, se vor întreba dacă au chef să se distreze cu câteva sute de mii de euro. Unei sume care încape într-un singur ordin obişnuit la o bursă adultă, îi vor fi necesare la Bucureşti zeci de ordine, ca acum, dacă investitorul nu va dori sa se joace de-a răsturnatul de tendinţe.

Şi nu va mai avea sens deloc pragul maxim legal de 5% de drepturi de vot, la care are acum dreptul un acţionar de societate bursieră.

Rămas fără sens, pragul va fi abolit în sfârşit de parlamentarii neandertalieni ai tuturor vremurilor, prea târziu ca sa mai conteze pentru piata.

Bursa de la Bucureşti va deveni un fel de filiala provincială a unei burse de pe o piaţă care are ceva mai multi muşterii. Acm la fel cum sunt, faţă de Bursa Română de Mărfuri, terminalele acesteia organizate în vreo debara, la camerele de comerţ judeţene.

Atunci. Bursa de Valori Bucureşti, eventual cea rezultata din fuziunea cu cea din Sibiu, fuziune făcută şi aceasta prea târziu, va deveni un fel de ATS, un sistem  alternativ de tranzacţionare a unei burse mari. ATS este un fel de divizie C de fotbal, unde joacă acele companii de al cărui nas nu este nicimăcar Liga Naţională cu nume de bere, necum Liga Campionilor.

Visul de aur al snobismului autohton se va fi împlinit.

Antreprenorii „care contează“ îşi vor lista „marfa“ la Viena, sau la Varsovia, căci îşi vor fi lins boticurile de Londra, dupa ce se vor fi convins că nici măcar Fondului Propietatea nu îi va fi fost prea uşor să ajungă în City.

Şi totuşi, nimic nu ar fi diferit faţă de situaţia actuală, chiar dacă am ajunge la recordul tuturor timpurilor acel 100.000 de puncte BET Fi.

N-ar însemna nimic dacă piaţa ar învârti acelaşi mărunţiş de astăzi, adica ar rămâne la nivelul de lichiditate actual.

Lichiditatea este un indicator tehnic elementar, ignorat în mai toate analizele tehnice actuale, oricât de sonore ar fi numele autorilor lor.

De ce ignora ei acest indicator?!

De ce mai analizează cineva Bursa de Valori Bucureşti?!

Nu numai pentru că este plictisitor să tot repeti că lichiditatea este derizorie. Ridiol de mică. Ci şi pentru că ar deveni clar ca bună ziua că, în prezent, la BVB nu mai funcţionează decşt proiectul pilot al BVB, al câtorva împătimiţi de meserie, sau al altor câtorva, care mai speră că banii blocaţi în acţiunile BVB le vor aduce mai mult profit decât alte plasamente, cum ar fi depozitele bancare.

Sau şi mai rau: ar deveni greu de dezmintit „calomnia“ că BVB a ramas un hobby al unor grupuri financiare. O oportunitate îndepartată, care nu le costa mare lucru să o ţină activă, ca pe o poziţie cu care îşi pot permite să piardă, aşa cum se pierde un pariu amuzant.

Mi-am permis această prea lung armaghedon pamfletar, pentru că acesta este ceea ce descrie cel mai bine sentimentul de piaţă real, caracteristic pieţei autohtone şi caracteristic actorilor ei resemnaţi. Acest pamflet este mai expresiv şi mai veridic decât instrumentele oricărei analize tehnice sau nu. Acesta este sensul corect al tendintei actuale. Care este solida si greu de infirmat.

Toate acestea trebuiau spuse. Doar aşa ne vom putea întoarce liniştiti luna viitoare la suporturi, rezistenţe, medii mobile şi alţii ndicatori analitici. Pentru ca vom sti din ce „pictura mai cuprinzatoare“ fac parte.

Doar aşa voi putea produce eu însumi analize afcetate, pătrunse de importanţa lor.

Căci de bine de rău, pentru noi cei ce abia dacă învârtim mia de lei, acest hobby al altora numit bursă nu ne strică.