Ce investiţie a adus bani buni în 2010 pentru cei cu resurse limitate? Pariul pe lipsa de scrupule a companiilor petroliere!

2010 a fost anul gloriei celor prudenţi.

Cei ce au mizat pe administrarea profesionistă a depozitelor bancare şi a altor instrumente cu venit fix au obţinut, până acum, randamente de până la  9% (prin fondurile mutuale monetare şi de obligaţiuni), potrivit sintezei realizate de kmarket.ro.

Diferenţa obţinută de cei care şi-au asumat riscuri ceva mai mari este mai mică.

14,46% este cel mai mare randament al unui fond mutual pe primele 11 luni ale anului. Este profitul brut al unui fond de acţiuni, Omninvest, deci unul destul de riscant.

Consolarea este că nici un indice bursier (cu o excepţie, vedem mai jos), nu a reuşit performanţe mai bune.

Adică, administratorii fondurilor mutuale care au reuşit pe primele 11 luni randamente mai mari de 9% au făcut demonstraţia că sunt în stare de lucrurile cu care se laudă: riscuri mai mici decât investiţia personală la bursă şi randamente mai mari (pentru că plasamentele sunt făcute de profesionişti).

Altfel este foarte clar: pariul pe lipsa de scrupule a companiilor petroliere a adus cele mai mari randamente pentru cei cu resurse limitate, totuşi suficiente pentru a fi primiţi de un broker la bursă.

Adică vreo mie de lei (la care altădată brokerii nu prea se uitau decât dacă aveai să mai vii lunile viitoare cu câte o mie, dar acum sunt însetaţi şi după cineva care vine cu câteva sute).

Ei bine, pe 3 decembrie, cea mai bună performaţă pe 2010  o avea indicele BET NG, al companiilor energetice de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB): 25%.

Cine ar fi pariat la începutul anului pe actiunile celor 10 companii din portofoliul acestui indice, ar fi avut un câştig brut de 25% pe primele 11 luni ale anului.

Din compoziţia acestui indice  fac parte Transgaz şi OMV Petrom, care au ponderi de 31 şi 30 % în portofoliuul indicelui.

Să vă mai amintesc cu cîtă lipsă de scrupule îşi rotunjesc conturile OMV Petrom şi celelalte companii petroliere? Că preţurile carburanţilor „au crescut cu nesimţire“ (aud asta mereu „la pompă“) faţă de perioada crizei pe o piaţă în care cererea s-a redus dramatic? Că O instituţie precum Consiliul Concurenţei şi-a dovedit neputinţa?

Unii ar putea spune că suntem la cheremul marilor corporaţii ca în apogeul  celei mai sălbatice era a capitalismului…

Pe de altă parte, în tabelele de mai sus este evident rezultatul riscului: pe aceeaşi piaţă, adminsitratori diferiţi au obţinut rezultate foarte diferite.

Unele fonduri de acţiuni nu au putut face nicimăcar treaba unui depozit bancar şi nu pot invoca specificul care le-ar împiedica să-şi schimbe  promisiunile  din prospect.

Adică nu te împiedică prospectul să reuşeşti măcar un randament pozitiv, când toţi indicii bursieri l-au reuşit.

Sper să am răgazul să revin cu detalii în zilele următoare…

Banii "de pus deoparte" fug către instrumentele de folosire inteligentă a băncilor

 Mai mult de o treime din cei 300.000 de investitori în fondurile de investiţii deschise au aproape trei miliarde de lei în fondurile cu specific monetare.

Fondurile monetare au mare succes de piaţă pentru că îşi vând bine capacitatea de a a negocia dobânzi avantajoase cu băncile pentru depozitele pe termene dintre cele mai variate.

Nu degeaba mai mult de jumătate din averea tuturor fondurilor  celor peste 50 de mutuale se concentrează în câteva fonduri monetare.

Astfel, randamentele fondurilor monetare performante sunt superioare celor ale depozitelor pe care şi- le-ar putea permite clienţii obişnuiţi ai băncilor.

Evoluţia fondurilor mutuale de luna trecută arată, însă, că oamenii nu mai au prea mulţi bani de "de pus deoparte".

Se vede asta din valoarea subscrierilor nete  (diferenţa dintre banii aduşi în şi cei scoşi din fonduri), care s-a redus dramatic chiar şi la fondurile monetare, până la 27,7 milioane de lei luna trecută, potrivit raportului Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), lansat cu foarte puţină vreme în urmă.

Iată statistica şi să vedem ce putem înţelege pe fugă din ea acum, cât e caldă…

 SURSA: AAF

Efectele "căderii spre fundul sacului"  sunt  însoţite şi de întârzierea performanţelor altor tipuri de fonduri. Nici un investitor nu s-a dus spre fondurile care fac plasamente şi în acţiuni la bursă.

Dimpotrivă, vreo sută de investitori au plecat din fondurile cu plasamente diversificate, luând cu ei 4,6 milioane de lei. Fondurile de acţiuni au pierdut şi ele câteva  zeci de membri.

Numărul total al investitorilor a crescut cu puţin peste 3.000, luna trecută, iar membrii fondurilor monetare s-au înmulţit cu peste 2.000.

Pe ceilalţi o mie de noi intraţi în sistem şi i-au împărţit fondurile de obligaţiuni şi fondurile de investiţii speciale, denominate în valute, sau care au strategii de investiţii speciale.

Dintre fondurile deschise speciale fac parte două fonduri din familia Raiffeisen (Seria Confort), care au o strategie de protejare a banilor prin reorientarea lor dinspre bursă spre depozitele bancare atunci când cea dintâi provoacă pierderi.

Cumşi fondurile de obligaţiuni apelează adeseori tot la bănci pentru a cumpăra anumite tipuri de obligaţiuni, iar Raiffesien Confort se foloseşte tot  de bănci, rezultă că fondurile mutuale au devenit căi de obţinere a unui câştig cât mai mare de pe urma instrumentelor vehiculate în sistemul bancar.

 Mai există şi două fonduri în euro, dedicate mai ales instrumentelor cu venit fix, deci cu grad redus de risc (BRD Euro Fond şi Raiffeisen Euro Plus).

În anticiparea continuării eroziunii monedei naţionale administratorii de investiţii de la OTP Asset Management şi Raiffeisen Asset Management şi-au consultat potenţialii clienţi şi au văzut că ar putea avea succes cu alte fonduri denominate în valută.

Le-au şi lansat chiar luna trecută: OTP Euro bond, care se vede după titlu că se oriebntează către obligaţiuni, şi Raiffeisen USD, denominat în dolari americani.

Activele nete ale fondurilor mutuale (averea investitorilor după plata comisioanelor şi cheltuielilor de administrare) a fost de 5,34 miliarde de lei lei, sau de 1,2 miliarde de Euro, la 31 octombrie.

Fondul BCR Monetar continuă să fie liderul autoritar al pieţei. A ajuns la active nete de 1,47 miliarde de eli, şi 63.105 investitori la 9 noiembrie.

Erste Aset Management, care îl administrează deţine cea mai mare cotă de piaţă, de 43,2% din totalul  activelor nete ale fondurilor mutuale.

Rivala, Raiffeisen Asset Management,  îi muşcă din porţie lună de lună, căci cota sa de piaţă a crescut în octombrie cu 1,1 puncte procentuale, până la 35,6%. Raiffeisen Monetar gestionează o avere de 1,082 miliarde de lei pentru 26,914 de investitori.

Celel două fonduri nu se adresează neapărat aceleiaşi categorii de investitori. O unitatea de fond  a Raiffeisen monetar costă 128,9 de lei, peste un milion vechi. Titlul BCR Monetar este de aproape 10 ori mai ieftin, costăcam 14 lei, deci este mai accesibil celor cu reurse mai mici.

Erste Asset Management a pierdut 1,1%, dar deja proporţia în care cei doi administratori au reuşit să-şi atragă clienţii este mult prea mare faţă de cele ale ceilorlalţi jucători de pe piaţă şi diferenţele dintre lideri nu mai contează decât la capitolul mândrie profesională.

Vedeţi mai jos clasamentul întegral, aşa cum l-a raportat AAF. Fondurile mutuale sunt denumite OPCVM (organisme de plasament colectiv în valori mobiliare). În definiţia fondurilor mutuale sau deschise intră şi atributul de "emisiune şi răscupărare continue de titluri".

Sursa: AAF

AOPC, sunt "alte organisme de plasament colectiv", adică aşa zisele fonduri închise. Ele sunt "închise" doar pentru că nu le poţi cumpăra oricând titlurile şi nici nu te poţi retrage oricând. Altfel sunt vii , bine merci şi uneori chiar mai profitabile decât cele deschise.

În fine, tot în tabel, apar şi aşa zisele conturi individuale, care se adresează clienţilor cu resurse mai mari şi de care se ocupă pesronal un manager de investiţii.