Mai mult de jumătate din banii de investiţii ai românilor caută câştigul în euro

Topul administratoruilor de investiţii, potrivit AAF

Dacă jumătate din nemţi vor resuscitarea mărcii germane (şi, altfel spus, eutanasierea euro), jumătate din banii subscrişi net luna trecută, de către români, în fondurile deschise, le-au căutat pe cele denominate în euro.

Or fi ştiind românii ceva, mai ales că nu puţini dintre ei sunt sau au strânse legături cu Germania.

Este vorba, desigur, de românii care au înţeles în sfârşit fondurile deschise de investiţii, zise şi mutuale. Mai ales că îl aduc acuşi acuşi în ţară pe Nicolae Popa, marioneta de la FNI.

Mai exact subscrierile nete în fondurile mutuale, adică  diferenţa dintre banii băgaţi şi banii scoşi în fonduri, a fost de peste 25 milioane de euro, din care circa 57% au ţintit fondurile unde investitorii vin cu euro. Ceea ce înseamnă ori că aveau deja euro, ori că au convertit leii în euro.

Sunt cinci fonduri deschise în euro pe piaţă şi mai toate sunt orientate preponderent spre investiţii cu grad redus de risc mai ales în obligaţiuni în euro. A mai apărut unul de când am vorbit ultima oară despre  ele: BT Index AXT, un indice a diviziei de administare a investiţiilor a grupului Băncii Transilvania. Băieţii ăştia sunt decişi spre Viena.

Şi despre acest fond am pomenit la un moment dat. Este un fond comod, care urmăreşte evoluţia indicelui AXT. Acest indice este o medie ponderată a celor mai importante acţiuni de la Bursa din Viena. Aşa că: urcă indicele, creşte şi profitul. Invers = vice versa.  

Echivalentul a 7,54 milioane de lei est plasat în cele cincifonduri, dar 91% din aceşti bani sunt concentraţi în fondul Raiffeisen Euro Plus, 6 % în fonbdul BRD Euro Fond şi sub 3% în fondul OTP Euro Bond.

Voi reveni.  Acum, mă strigă datoria înapoi la ce am de făcut la locul de muncă.

Până atunci, cercetaţi niţel evoluţia acestei pieţe în ultimi ani ca să vedeţi cum criza îl învaţă pe om  ideile bune: respectiv plasamentul în fondurile monetare.

Ce investiţie a adus bani buni în 2010 pentru cei cu resurse limitate? Pariul pe lipsa de scrupule a companiilor petroliere!

2010 a fost anul gloriei celor prudenţi.

Cei ce au mizat pe administrarea profesionistă a depozitelor bancare şi a altor instrumente cu venit fix au obţinut, până acum, randamente de până la  9% (prin fondurile mutuale monetare şi de obligaţiuni), potrivit sintezei realizate de kmarket.ro.

Diferenţa obţinută de cei care şi-au asumat riscuri ceva mai mari este mai mică.

14,46% este cel mai mare randament al unui fond mutual pe primele 11 luni ale anului. Este profitul brut al unui fond de acţiuni, Omninvest, deci unul destul de riscant.

Consolarea este că nici un indice bursier (cu o excepţie, vedem mai jos), nu a reuşit performanţe mai bune.

Adică, administratorii fondurilor mutuale care au reuşit pe primele 11 luni randamente mai mari de 9% au făcut demonstraţia că sunt în stare de lucrurile cu care se laudă: riscuri mai mici decât investiţia personală la bursă şi randamente mai mari (pentru că plasamentele sunt făcute de profesionişti).

Altfel este foarte clar: pariul pe lipsa de scrupule a companiilor petroliere a adus cele mai mari randamente pentru cei cu resurse limitate, totuşi suficiente pentru a fi primiţi de un broker la bursă.

Adică vreo mie de lei (la care altădată brokerii nu prea se uitau decât dacă aveai să mai vii lunile viitoare cu câte o mie, dar acum sunt însetaţi şi după cineva care vine cu câteva sute).

Ei bine, pe 3 decembrie, cea mai bună performaţă pe 2010  o avea indicele BET NG, al companiilor energetice de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB): 25%.

Cine ar fi pariat la începutul anului pe actiunile celor 10 companii din portofoliul acestui indice, ar fi avut un câştig brut de 25% pe primele 11 luni ale anului.

Din compoziţia acestui indice  fac parte Transgaz şi OMV Petrom, care au ponderi de 31 şi 30 % în portofoliuul indicelui.

Să vă mai amintesc cu cîtă lipsă de scrupule îşi rotunjesc conturile OMV Petrom şi celelalte companii petroliere? Că preţurile carburanţilor „au crescut cu nesimţire“ (aud asta mereu „la pompă“) faţă de perioada crizei pe o piaţă în care cererea s-a redus dramatic? Că O instituţie precum Consiliul Concurenţei şi-a dovedit neputinţa?

Unii ar putea spune că suntem la cheremul marilor corporaţii ca în apogeul  celei mai sălbatice era a capitalismului…

Pe de altă parte, în tabelele de mai sus este evident rezultatul riscului: pe aceeaşi piaţă, adminsitratori diferiţi au obţinut rezultate foarte diferite.

Unele fonduri de acţiuni nu au putut face nicimăcar treaba unui depozit bancar şi nu pot invoca specificul care le-ar împiedica să-şi schimbe  promisiunile  din prospect.

Adică nu te împiedică prospectul să reuşeşti măcar un randament pozitiv, când toţi indicii bursieri l-au reuşit.

Sper să am răgazul să revin cu detalii în zilele următoare…

LORZII CAPITALULUI: Ce face cu banii lui administratorul de investiţii Corneliu Stanciu şi DE CE!

Obligaţiunile şi depozitele sunt pentru cei care se tem de risc.

Un administrator curajos de investiţii îşi ţine 95% din bani în acţiuni, dacă ne luăm după structura portofoliului de plasamente al lui Corneliu Stanciu.

El este cel care a înfiinţat şi a condus, până anul trecut, societatea de administrare a investiţiilor SAI Zepter şi caută acum parteneri pentru o nouă firmă de profil.

http://balkan-am.1hostpro.net/?page_id=2

Corneliu Stanciu îşi ţine doar 5% din bani în depozite bancare, pe care el le consideră cash. Ba chiar îmi spune că are „alte metode de cashflow“, adică de flux de numerar. Dacă el nu dă detalii, nici eu nu dau cu banul, care vor fi fiind acelea.

Restul plasamentelor îl are în acţiuni. Corneliu Stanciu este adeptul riscului ridicat când vine vroba de banii proprii.

Tendinţe

Orice veţi înţelege din portofoliul lui (descris mai jos), omul subliniază „două lucruri:

1. se schimbă ceva esenţial în sistemul energetic mondial, ceea ce conduce la replieri, la reorientări ale capitalurilor;

2. bunurile de larg consum merg tot timpul,

aşa încât recomand acţiuni ale companiilor din noua generaţie energetică, dar şi ale companiilor alimentare, de medicamente şi, mai nou pentru Romania – din agricultură.

Agricultura va lua locul construcţiilor în urmatorii ani“, crede Corneliu Stanciu, făcând aluzie la boom-ul din construcţii de până în criză.

 Altfel, pentru cei care preferă  căldurica riscului scazut,  banii nu pot fi împărţiţi decât între obligatiuni, care sunt foarte ieftine acum, şi depozitele bancare.

Cum obligaţiunile nu sunt accesibile oricui, iar depozitele adeseori nu pot acoperi pierderea din inflaţie, mai râmâne varianta fondurilor mutuale care investesc în aceste titluri.

Desigur, riscul mediu presupune orice combinaţie între extreme, atât de mediu cât să fie confortabil.

Despre portofoliul său, Corneliu Stanciu mai spune că are o „structură asimetrică şi neobişnuită“.

„Nu am SIF-uri“

…adică acţiuni ale societăţilor de investiţii financiare, care sunt printre cele mai căutate actiuni de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

„Cred ca vin vremuri grele pentru ele“, pentru SIF-uri, adică.

Corneliu Stanciu nu vede cu ochi buni  nici perspectivele cotaţiilor băncilor.

„Tipologia crizei mă face să cred că ne întoarcem la baza afacerilor, adică vor merge afacerile bine strunite, producţia (dar nu orice şi nu oricum), în detrimentul serviciilor.

Nu mai sunt bani pentru extravaganţe“, continuă profesionistul Stanciu în comentariul pe care l-am rugat să mi-l trimită privind portofoliul său preferat.

„Investiţiile mele sunt în principal în companii care au afaceri bune şi pe timp de criză“, consideră consultantul.

Şi într-adevăr, acest pariu a ţinut cel puţin în privinţa ARMAX şi DAFORA. Acestea au mers bine şi pe criză, pentru că sunt legate de utilităţi, de extracţia gazelor naturale şi a petrolului.

Nu aţi văzut cum au crescut preţurile la benzină şi motorină în anii de criză, în care consumul a scăzut dramatic? Nu a mai contat legea cererii şi ofertei pentru companiile petroliere, ca şi cele de gaze.

Iar dacă a scăzut consumul ele au crescut preţurile ca să aibă bani de investiţii, adică inclusiv de lucrpri derulate prin Armax sau Dafora.

Corneliu Stanciu mai are bani în câteva companii siderurgice, despre care crede că vor ieşi primele din criză (LAMINORUL, SIDERURGICA Hunedoara şi ARTROM Slatina), ca şi în industria mecanică (Neptun Câmpina, Compa Sibiu).

Pariul administratorului de investiţii de profesie pare că ajunge la risc maxim atunci când aşteaptă relansarea RAFO. „Am ceva şi acolo“, mărturiseşte Corneliu Stanciu.

Recunoaşte că nu face „cine ştie ce profituri pe praful ăsta“. Am putea crede că, mai curând, e în pierdere, dar el este convins că va veni şi vremea portofoliului de acţiuni.

Corneliu Stanciu aşteaptă şi de la Fondul Proprietatea (FP) un suflu nou pentru investitori“, dar se teme că, după listare, să fie mare aglomeraţie la vânzare şi preţul acţiunii FP ar putea avea o evoluţie nedorită.

„Sunt mulţi cu banii băgaţi în FP (fonduri de investiţii, SIF-uri, etc.). Oricum va relansa toată bursa macar pentru o perioadă“.

Cauza pentru care piaţa bursieră este „ca moartă“ şi de ce viitorul este viu, totuşi

Cauza pentru piaţa sucombată din prezent este „ strict politică: incompetenţa, masurile fiscale aberante, aleatoare, generatoare de instabilitate, etc. Dacă vom avea o schimbare de situaţie, bursa se va debloca, altfel e de rău“.

Meseriaşii spun că piaţa este aproape moartpă pentru că valorile tranzacţiilor zilnice de unul doupă, trei milioane de euro, cel mult, sunt ridicole pentru ei.

Totuşi, „pentru cine are rabdare, vor veni şi recompensele“, aminteşte administratorul de disciplina fără de care nimeni nu poate intra pe piaţa de acţiuni.

De ce este, totuşi optimist Corneliu Stanciu? Iata explicaţia lui.

„Piaţa de capital românească se afla în faţa celui de-al treilea ciclu de dezvoltare.

Primul ciclu a cuprins reînfiinţarea Bursei şi programul de privatizare în masă, în cadrul căruia s-au distribuit acţiuni de la peste 5.000 companii de stat către toţi cetăţenii ţării. Acest ciclu s-a incheiat in anul 2000.

Al doilea ciclu a fost reprezentat de integrarea României în UE şi a constat în consolidarea Bursei, în intrarea mult mai puternică a fondurilor internaţionale în acţionariatul companiilor româneşti cât şi în concentrarea procentului de deţinere a companiilor străine stabilite în România.

Suntem în prima fază a celui de-al treilea ciclu de dezvoltare, care va consta în:

-          dezvoltarea Bursei în cadrul regional (prin alianţă sau preluare),

-          în creşterea numărului de oferte publice primare (IPO-uri), care vor aduce mai multe companii la cota bursei în urmatorii cinci ani (modelul Poloniei din ultimii cinci ani este un exemplu)

-          în dezvoltarea mult mai accelerată a fondurilor de investiţii locale şi mai ales în cotarea şi finanţarea de pe Bursă a majorităţii companiilor private înfiinţate după 1989 şi care au rezistat crizei.

Acest lucru se va întampla fie ca o vor sau nu unii sau alţii“.

Optimismul lui Corneliu Stanciu este atât de cert încât, aşa cum am mai spus, caută parteneri pentru o firmă de administarre de investiţii cu acoperire în România dar şi în toată zona Balcanică. „Serbia, Bulgaria, Republica Moldova sunt la începutul drumului în acest domeniu.  De aceea firma are deja un nume: Balkan-Asset Management şi va porni la acest drum după ce va strânge un milion de euro.

Toate detaliile despre planul de afacere poate fi găsit la adresa

http://balkan-am.1hostpro.net/?page_id=2

IDEI utile pe placul banilor tăi şi PILDE de comunicare corporatistă

Atenţie, acestea sunt prezentări oficiale pe care le-am conceput pentru fondurile mutuale ale Erste Asset Management România. Nu iau bani pentru că le afişez aici. Le postez pentru că:
Ideile de aici sunt valoroase pentru abordarea finanţelor tale personale. Ar fi fost caraghios să tai toate elementele de identificare care ţin de fondurile BCR.
şi

Sunt câteva exemple despre cum ar trebui făcută comunicarea corporatistă, pentru că ele au fost validate de realitate

şi
Este munca mea şi îmi pare bine de ea.
Sper să vă şi folosească la ceva

BCR Monetar

Primul pas în viaţa de investitor

Grija pentru riscurile pe care ţi le asumi te fereşte de necazuri.

Frica de riscuri te paralizează şi-ţi blochează cele mai bune alegeri.

Ai grijă de ce te temi.

Mai mult ca perfectul verbului „a economisi“

Economisirea perfectă este primul pas spre investiţie. Ea poate fi făcută printr-un fond monetar bine ales.

Dacă îţi laşi banii să zacă într-un depozit bancar, economiseşti. Banca va vira tot profitul obţinut din rularea banilor tăi în propriul său cont.

Dacă îţi laşi banii să lucreze într-un fond monetar, investeşti. Alegi nişte profesionişti ai administrării banilor să scoată tot profitul posibil din banii tăi doar în interesul tău.

Care este riscul?

Reglementările spun că te-ai expus unui risc mai mare decât al unui depozit bancar, pentru că administratorii pot face alegeri neprofitabile. La BCR Monetar această probabilitate este extrem de redusă.

Majoritatea banilor sunt plasaţi tot în depozite bancare, doar că în mai multe bănci şi termene la mai diversificate şi mai profitabile.

BCR Monetar investeşte şi în obligaţiuni, dar acestea sunt alese cu grijă şi jumătate din ele sunt cele emise de stat.

Randament şi mobilitate mai mari

BCR Monetar îţi propune  randamente mai mari decât media dobânzilor la depozitele bancare. Termenele recomandate sunt de trei până la 12 luni.

Fondul oferă şi o administrare a cash-ului mai eficientă decât cea la care ai acces prin contul de economii.

Firmele îşi pot face managementul de trezorerie prin BCR Monetar.

Vei primi fracţiunea aferentă unui răstimpul oricât de scurt în care ai lăsat banii la BCR Monetar (de cel puţin două zile).

Ia din forţa celui mai puternic

Dobânzile cele mai bune le obţin cei care au capacitate mai mare de negociere, respectiv sume mai mari de împrumutat băncilor şi statului, la termene cât mai variate.

În aprilie 2010, BCR Monetar a ajuns să administreze active de aproape 1,2 miliarde de lei. 

 

BCR Obligaţiuni:

Fructele investiţiei tihnite

Cu BCR Monetar îţi administrezi foarte bine grijile curente.

Ştii că banii au şi alte ritmuri de viaţă decât cele ale scadenţelor lunare.

Ai o vedere bună.

Dincolo de orizontul acestui an, întrezăreşti deja tihna investiţiilor înţelepte.

Riscuri mici pe termene mari

Deveniseşi dependent de presiunea termenelor scurte. Un fond monetar nu te scapă de o astfel de dependenţă.

Ai planuri care au nevoie de spaţii mai largi.  Ai nevoie de o stabilitate mai îndelungată a randamentelor banilor tăi.

Aşa ai ajuns la obligaţiuni şi la fondul BCR Obligaţiuni. Obligaţiunile pot avea maturităţi de foarte mulţi ani, dar BCR Obligaţiuni îţi poate aduce un profit bun şi în numai trei ani. Mai bun decât trei un fond monetar în fiecare din aceşti ani.

Teoretic, riscul este mai mare decât cel al unui fond monetar.

Ai depăşit stadiul călătoriilor de o zi în oraşul natal, sigur că riscul este mai mare. Şi satisfacţiile sunt mai mari.

Gustul diversităţii

Întâlneşti pe drum peisaje de o diversitate mai mare decât cea a depozitelor de la mai multe bănci.

Singur nici nu te-ai putea gândi să cumperi obligaţiuni de stat sau muncipale, ale unor mari companii (inclusiv bănci).

Administratorii BCR Obligaţiuni au capacitatea şi competenţa de a tranzacţiona astfel de marfuri. În siguranţă. Pe îndelete.

Răbdarea ta îşi va arăta roadele. Te vei bucura în tihnă de stabilitatea alegerilor înţelepte.

Intri într-un club exclusivist

Obligaţiunile Statului Român costă 10.000 de lei bucata. Câte poţi cumpăra luna aceasta?

BCR Obligaţiuni te aduce la „masa celor mari“, a celor care negociază, pe piaţă, cu statul român.

BCR Obligaţiuni avea în aprilie forţa activelor sale de peste 650 de milioane de lei. Investitorii săi profită de această forţă cu nici 14 lei / unitatea de fond.

 

BCR Dinamic:

Îmblânzirea riscului

Ai invăţat prin BCR Monetar că nu este nimic înfricoşător într-un fond mutual.

Ai deprins prin BCR Obligaţiuni să priveşti dincolo de orizontul unui an.

Acum devii investitor în toată puterea cuvântului.

Afli că riscurile substanţiale pot fi îmblânzite prin diversificarea plasamentelor.

Şi că riscurile mai mari aduc profituri mai mari.

Reţeta celor bogaţi

Investitorii bogaţi îşi construiesc un portofoliu cu cât mai multe şi mai diferite produse financiare.

BCR Dinamic oferă celor cu resurse mult mai mici posibilitatea de a avea portofoliul unui investitor bogat şi satisfacţia acestuia.

Ca om bogat, vei avea în portofoliul tău de la BCR Dinamic depozite bancare pe diferite termene, obligaţiuni de diferite tipuri şi  acţiuni la bursă cu viitor promiţător sau mari plătitoare de dividende.

Secretul diversificării

BCR Dinamic este un fond diversificat şi echilibrat.

Adică: are de toate şi profită mai ales de combinarea diferitelor avantaje ale unor produse din cele mai diferite.

Expemplu: siguranţa dobânzilor depozitelor bancare  şi randamentele obligaţiunilor îmblânzesc riscurile fluctuaţiei cotaţiilor acţiunilor.

Eventualele pierderi pe termen ale fluctuaţiilor bursiere ale acţiunilor sunt compensate cu vârf şi îndesat de dobânzile depozitelor şi obligaţiunilor.

Diciplina îmblânzirii riscurilor

Din reţeta bogaţilor face parte şi disciplina.

Plasamentele în fondurile diversificate se fac pe perioade de 3 - 5 ani.

Ca să profiţi cât mai mult de obligaţiuni şi de creşterile bursiere, ai nevoie de timp.

Nu-ţi plăteşti impozitele sau vacanţele anuale cu banii dintr-un fond diversificat, ci eventual cu unul monetar sau de obligaţiuni.

Banii dintr-un fond diversificat îi foloseşti doar ca supliment la costul unui eveniment previzibil peste câţiva ani: o locuinţă nouă, sau nunta fiului sau fiicei care abia şi-a început studiile universitare.

BCR Expert: Riscul bine stăpânit

Ai de toate în patrimoniu, cu exceptia a ceea ce poate fi „perla coroanei“.

Cu BCR Dinamic ai constatat cat de bune sunt roadele rabdarii si ale înţelepciunii, a diversificarii  complete a investitiilor.

Ştii să-ţi controlezi ispitele şi să laşi experţii să fructifice oportunităţile.

Eşti un investitor matur.

Cu BCR Expert vei deveni mai performant decât până acum.

Profită de dezvoltarea României

Acţiunile tranzacţionate la bursă vând, de fapt, viitorul.

Prin acţiuni,  cumparatorii iau ieftin profiturile viitoare ale companiilor.

Cresc mai mult şi mai repede companiile din ţări ca România, a căror dezvoltare a început recent.

Profită de pe acum de dezvoltarea viitoare a României.

Cumpăr-o ieftin şi aşteaptă măcar şapte ani să se scumpească.

Valoarea titlurilor BCR Expert s-a dublat din martie 2009 până în martie 2010.

Profită de marile cicluri economice

Ciclurile fireşti ale creşterii economice nu pot fi oprite de crize, ci doar obstrucţionate.

Întotdeauna speculatorii vor muta în jos şi în sus cotaţiile bursiere. Unii vor câştiga, alţii vor pierde.

Investitorii reali vor câştiga mereu pe termen lung.

Pieţele de capital se află acum la poalele unor noi creşteri.

Te poţi opri să trăieşti doar pentru că, odată la câteva zeci de ani, survine „cea mai mare criză economică din istoria modernă a omenirii“?!

Riscul şi gustul statorniciei

Fondurile de acţiuni sunt cele mai riscante. De aceea şi randamentele lor sunt cele mai mari.

Chiar şi aşa, în aceeaşi familie poţi întâni temperamente diferite, competenţe şi talente diferite

Experţii veritabili nu se întrec neapărat în randamente.

Nu toate randamentele foarte mari rezistă de la o lună la alta. Iar randamentele excepţionale sunt, de obicei, excepţii.

Fondul nostru de acţiuni se numeşte Expert şi nu Agresiv.

BCR Expert nu sfidează riscul, ci îl stăpâneşte.

Experţii veritabili  se întrec în statornicia unor randamente mari.

BCR Avansat: Pieţele lumii îţi sunt la îndemână

Ţi-ai construit portofoliul de fonduri pe gustul tău, dar mai lipseşte ceva.

Cu fondruiel BCR ai tot ce este mai bun în România în proporţiile potrivite cu toleranţa ta la risc.

Şi deja ai aflat ce mai lipseşte: un fond cu investiţii pe toate pieţele promiţătoare ale lumii.

Pieţele pe care le crezi inaccesibile.

Le poţi aduce randamentele în portofoliul tău. Cu un fond cât un întreg portofoliu de fonduri

Necunoscutul familiar

Când nu poţi face ceva foloseşte-te de cei care pot.

Nu ştiai ce este mai bun pe piaţa din România şi te-ai folosit de competenţa oamenilor de la Erste Asset Management (EAM).

La fel,  BCR Avansat se foloseşte de competenţele multor altor administratori de fonduri din întreaga lume.

Oamenii de la EAM aduc din toată lumea, investitorilor lor, un profit mai bun şi mai variat.

Deja necunoscutul nu te mai sperie, ce era inaccesibil devine familiar.

BCR Avansat îţi adună din SUA, China, Rusia, Austria sau Franţa fondurile care ţi se potrivesc.

BCR Avansat este Fondul tău de Fonduri.

Termenul lung este câştigător

Riscul este mare, dar este departe de a fi suma riscurilor fondurilor din portofoliul BCR Avansat.

Chiar şi într-o ecomomie globalizată, econimiile naţionale au ritmuri diferite.

Pentru a profita cum se cuvine de ritmurile diferite este nevoie de mai mult timp.

Peste cel puţin şapte ani te vei bucura de roadele culese  din toată lumea.

Burse gigant sau exotice

Sau: şi una şi alta pot fi în portofoliul tău prin intermediul BCR Avansat.

Meseriaşii de la EAM îţi aduc câştiguri temeinice din marile burse ale lumii.

Şi câştiguri fabuloase de pe bursele exotice ale lumii.

Există fonduri similare celor din generaţia BCR pentru fiecare din pieţele lumii.

BCR Avansat face din cele mai interesante şi mai sigure dintre acestea un singur fond.

Un portofoliu unic de fonduri. Ceea ce lipsea propriului tău portofoliu.

Şi muritorii de rând pot câştiga bani buni, ca milionarii de la bănci

În zilele astea ai toate şansele să nu scoţi pe depozitele de la bănci nici măcar echivalentul inflaţiei reale.

În schimb, peste 100.000 de români profită de cele mai mari dobânzi care pot fi scoase de la bănci, prin intermediul fondurilor mutuale monetare.

Nu cunosc un depozit bancar de om obişnuit care să fi reuşit o dobândă pe ultimele 10 luni de 7,62 %.

Acesta este randamentul (câştigul brut înainte de plata comisioanelor şi a impozitului), obţinut în acest an până acum de fondul Raiffeisen Monetar, administrat de Raiffeisen Asset Management.

Fondul BCR Monetar, marele său concurent administrat de Erste Asset Management România, are un randament de 7,46 % pe 2010 (socotit în 27 octombrie), potrivit kmarket.ro.

Fondurile mutuale monetare bagă cei mai mulţi bani tot în depozite bancare, dar îşi folosesc atuul de a putea negocia dobânzile.

Pentru că vin la bănci cu mari sume de bani.

Şi mai pot să facă şi operaţii care nu sunt accesibile decât milionarilor.

Nu aţi fi reuşit să obţineţi în ultimele 10 luni dobânzi atât de mari cât randamentele amintite nici dacă vreo bancă v-ar fi primit la negocieri.

Hai să zicem că aţi fi avut la fel de mulţi bani de plasat cât au cele două fonduri. Activele nete (averile) lor sunt de 1,45 miliarde lei (BCR Monetar) şi 1,06 miliarde de lei (Raiffeisen Monetar).

Tot ar fi trebuit să ştiţi şi să faceţi operaţiuni ca un bancher, inclusiv la termene de tip  „peste noapte“, dar şi cu instrumente financiare la care nu prea avem acces, noi, muritorii de rând. Cum sunt obligaţiunile.

Mai trebuie spus că succesul zdrobitor al cele două fonduri se datorează şi distribuţiei tilurilor prin reţelele băncilor care fac parte din aceleaşi familii cu administratorii. Aşa s-au putut strânge mai mulţi bani.

Dacă am calcula în termeni anuali (pe 12 luni) randamentele amintite, acestea ar fi  de circa 9,35% la Raiffeisen Monetar şi de 9,15% la BCR Monetar.

Prin comparaţie, abia acum, cu mare jenă, băncile au început să mai urce dobânzile la depozite, şi mai afli de o rată de 7,5%, sau chiar de 8% pe an, la BCR. Dar nu sunt decât la depozitele promoţionale.

Iată randamentele tuturor fondurilor monetare şi de obligaţiuni (un bonus, o să vă spun de ce).

Să ţineţi seama, însă, că nu doar randamentul contează.