Românii îşi scot banii din bănci, dar nu ca să vină cu ei la Bursă

Atenţie!

Am publicat acest articol mai întâi în Capital Express, publicaţia on line a Asociaţiei Brokerilor
http://www.asociatiabrokerilor.ro/newsletter2/index.php?e=91&s=0 

Eventualele resurse care ar putea fi plasate la Bursa se diminueaza sau o ocolesc.

Economiile romanilor se imputineaza pe masura ce semnele apropierii de final a crizei intarzie.

Tendinta banilor „pusi deoparte” este ingrijoratoare.

Depozitele persoanelor fizice au scazut cu 0,5% in septembrie, dupa ce au stagnat in luna precedenta, potrivit celor mai recente date publicate de BNR. Multi nu mai au surse stabile de venit (cu exceptia ajutorului de sonaj), iar cei care mai au si le-au vazut diminuate. La factorul scaderii salariilor se adauga cel al cresterii preturilor, atat ca urmare a majorarii TVA, dar si a tendintei negustorilor sau furnizorilor de produse si servicii de a acoperi golul lasat de scaderea cererii prin scumpirea ofertei. Pe scurt scaderea puterii de cumparare a populatiei îi face pe multi consumatori sa recurga la cheltuirea economiilor determinand astfel scaderea depozitelor, dar si la intarzierea revenirii pe crestere a economiei.

Pe de alta parte, depozitele persoanelor juridice au crescut cu 1,41% in septembrie. In cazul firmelor, explicatia este amanarea investitiilor, ca urmare a perspectivelor incerte, incertitudine amplificata sau nu de specificul sectorului de activitate propriu fiecarei firme.

Astfel ca nu sunt semne bune nici dinspre cea mai firava sursa de alimentare a lichiditatii bursiere: banii investitorilor individuali. Altfel, se stie, marii investitori si mai ales cei straini nu au motive sa intre pe pozitii de cumparare la Bursa pentru ca tintele interesante pentru ei sunt prea puţine. „Bursa de Valori Bucuresti are tot ce ii trebuie pentru a deveni o bursa mare, mai putin marfa scoasa la vanzare“, observa Laurentiu Ciocirlan, directorul de partamentului debt&equity origination de la Raiffeisen Capital & Investment (RCI). „Nu vad de ce s-ar imbunatati situatia inaintea anuntatelor privatizari ale statului (vanzarea unor pachete de actiuni la Romgaz, Transgaz, Transelectrica si Petrom, n.r.)“, a mai spus specialistul RCI. La acest factor se adauga si situatia politica in continuare complicata, care nu inspira incredere investitorilor.

Revenind la piata monetara, semnele unei eventuale reveniri a economiei sunt foarte palide. In septembrie creditul neguvernamental a crescut cu 0,13% fata de august si cu 4,53% fata de aceeasi luna a lui 2009. Este vorba de cea de-a doua luna in care se observa un avans al creditarii, dar plusul este mai redus decat cel de 0,5%, din august.

Cresterea de 0,13% este foarte aproape de 0. Reticenta firmelor de a se imprumuta (in masura in care bancile sunt dispuse sa dea bani) denota aceeasi nesiguranta antreprenorilor privind capacitatea economiei de a raspunde investitiilor lor, prin cresterea vanzarilor  Este drept, creditarea a fost influentata si de decizia guvernului de a majora TVA-ul cu 5% si de efectele acesteia asupra consumului. Inainte de intrarea in vigoare a majorarii TVA, avansul lunar al creditarii era mai mare, in iunie chiar de 3,8%, pentru ca multi au luat credite ca sa profite si sa faca ultimele achizitii la un TVA mai mic.  

Analistii nu estimeaza nici pentru urmatoarele luni evolutii mai bune ale creditarii pentru persoane fizice, din aceleasi cauze. In cazul firmelor, perspectivele negative ale economiei nu vor creste apetitul pentru credite, mai ales la companiile dependente de consumul intern.

MEMENTO: SIF-urile şi-au triplat deţinerile în alte fonduri de investiţii

Atenţie! 
Am publicat acest articol mai întâi în Capital Express, publicaţia on line a Asociaţiei Brokerilor
http://www.asociatiabrokerilor.ro/newsletter2/index.php?e=91&s=0

Valoarea detinerilor societatilor de investitii financiare (SIF) in alte fonduri de investitii s-a triplat pana la 146,5 m,ilioane de lei, la 30 septembrie, potrivit raportelor emise de Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF.

O buna parte a acestor plasamente este consituita din titluri ale fondurilor mutuale sau ale fondurilor inchise de investitii, de a caror distributie societatile de brokeraj nu se intereseaza, din cauza volumului relativ scazut de venituri pe care aceasta operatiune le-ar putea aduce.

Pe de alta parte, este drept, cea mai mare parte a din suma amintita este constituita din valoarea detinerilor de actiuni ale Fondului Proprietatea. Raportarea include toate fondurile la categoria plasamentele din categoria „Titluri de participare OPCVM si AOPC“, adica atat ale fondurilor mutuale cat si ale „altor organisme de plasament colectiv“, subcategorie in care este inclus si Fondul Proprietatea. Si daca ne uitam la campioanele plasamentelor in fonduri de investitii, vom  vedea ca acestea sunt SIF Moldova si SIF Muntenia, cunoscute pentru apetenta lor pentru actiunile Fondului Proprietatea.

Impreuna, cele doua SIF-uri acopera mai mult de trei sferturi din cele 146 de milioane, dar sumele ar putea fi mai mari. Putem deduce asta din faptul ca, la 30 iunie AAF raporta detineri ale SIF Moldova in fonduri de investitii de peste 24 de milioane de lei, dar aceasta suma era egala numai cu valoarea detinerilor in fonduri mutuale si alte fonduri inchise (cu exceptia Fondului Proprietatea), valoare inscrisa in raportul semestrial al SIF Moldova. Societatea avea detineri de alte 34 de milioane numai in actiunile Fondului Proprietatea. La 30 septembrie, valoarea detinerilor SIF Moldova  in toate fondurile de investitii, cea raportata de AAF, crescuse pana la 89 de milioane de lei. Sau pana la si mai mult, daca va fi intervenit si acum vreo greseala.

Atractivitatea Fondului Proprietatea a crescut remarcabil pentru ca Franklin Templeton Investments si-a intrat in painea de administrator al Fondului Proprietatea si pentru ca, astfel, evenimentul listarii la bursa s-a apropiat considerabil in timp. Ca sa credem ca s-a schimbat ceva fundamental la Fondul Proprietatea este suficent sa spunem ca noul administrator s-a opus cu succes unei ordonante a Guvernului care obliga Romgaz sa doneze cateva sute de milioane de lei la bugetul de stat. Subiectul a fost retras de pe ordinea de zi a AGA Romgaz. Vechiul administrator al Fondului ar fi contestat pana in panzele albe decizia Guvernului, dar fara efect.

SIF Moldova este de departe cea mai activa dintre SIF-uri pe piata fondurilor mutuale. La 30 iunie avea detineri de peste sase milioane de lei la fondul mutual ESPA Bond Danubia, administrat de societatea de specialitate a Grupului Erste, la fondul BCR Obligatiuni (5,3 milioane de lei), la alte sase fonduri mutuale romanesti (de peste un milion la fiecare) si la alte fonduri inchise, inclusiv la cele ale OTP listate la Bursa din Bucuresti.

Paradoxal, apetitul SIF-urilor pentru fondurile mutuale este cu atat mai interesant cu cat brokerii, desi au probleme de bilant, inca nu accepta provocarea distributiei unitatilor de fond, oricat de mici ar fi venituirle pe care le-ar incasa de pe urma acestei activitati.  O singura societate de brokeraj, de care am mai vorbit, Intercapital Invest, a acordat atentia cuvenita acestui tip de activitate. Ba chiar mai mult de atat, chiar a cumparat o societate de administrare de fonduri si si-a lansat propriile fonduri, inclusiv succesul remarcabil al iFinancial Fond, care speculeaza inca profitabil absenta Fondului Proprietatea de la cota Bursei.