MERSUL BANILOR: Oamenii o duc tot mai rău, companiile ceva mai bine

Oamenii o duc tot mai rău, în timp ce pentru companii începe să fie ceva mai bine.

Asta s-ar putea deduce din statistica evoluţiei creditelor de pe piaţa românească.

Asta înseamnă că mai durează până ne va fi şi nouă mai bine, pentru că ăsta-imersul… Administratorii companiilor au grijă să le fie acestora mai bine şi abia apoi încep să mai împartă ceva din binele ăsta şi la „populaţie“.

Nu, nu prea mult, să i se.aplece...

Iată ce spun statisticile.

Luna trecută valoarea creditelor luate de oricine altcineva decât de administraţiile de stat a ajuns la 206,8 miliarde de lei.

S-au împrumutat mai puţin (-0,5%) fata de septembrie, dar mai mult cu 2.8% faţă de octombrie 2009. Ne-o spun analiştii de la BT Asset Management (BT AM), filiala de administrare a investiţiilor din Grupul Băncii Transilvania.

Scaderea crerditelor contractate de persoanle fizice (cu 1,4%= a dus la scăderea generală faţă de septembrie.

Creditele pentru persoane juridice înregistrează un usor avans (+0.35%).

„Este interesant să remarcam că declinul lunar din octombrie vine după creşterea de 0,5% din august şi după cea de 0.1% din septembrie. Inainte de intrarea in vigoare a masurilor de austeritate, creditarea a avansat cu 3.8%, probabil datorită faptului că mulţi dintre potenţialii clienti au preferat să facă achiziţii şi să ia credite înainte de majorarea TVA.

Ne aşteptăm la continuarea scăderii creditării pe segmentul persoanelor fizice deoarece reducerea salariilor şi contracţia consumului, ca urmare a preţurilor mai ridicate, determină creşterea reticenţei la îndatorare a populaţiei“, spun analiştii de la BT AM.

Hm, este o explicaţie. Se adugă la aceea că, dacă abia au, sau nu prea mai au bani să-şi plătească creditele vechi, (chiar dacă vor fi reuşit să şile îmbrace în haina nouă a refinanţării), atunci nici credite noi nu mai fac.

Normal, analiştii de la BT AM, Ioan Burzo şi Vlad Nistor (salut, oameni buni!) nu văd perspective prea bune nici pentru companiile din domeniile care depind de consumul intern.

„Cererea din partea exportatorilor ar trebui să ramână încă ridicată“, cred prietenii noştri.

Oamenii ca şi companiile ăşi cam scot banii din depozitele bancare. Au scăzut cu 0,5% în octombrie faţă de faţă de septembrie, dar sunt totuşi mai mari cu 4,24% faţă de octombrie 2009.

În total, sunt de 168,9 miliarde de lei.

BT AM: „Este vorba de prima scadere lunară din ultimele luni“.

Companiilor le cam miroasse a oportunităţi de creştere. Scot banii din bănci mai mult decât au acestea chef să le crediteze. Depozitele persoanelor juridice au scăzut (-1.19%) mai mult decat depozitele persoanelor fizice (0,12%).

BT AM se aşteaptă în continuare la scăderea depozitelor, în urmatoarele luni „avand în vedere ca venitul disponibil al populaţiei este acum mai redus iar preţurile sunt mai ridicate, ceea ce i-ar face pe mulţi dintre consumatori să recurgă la chelutirea rezervelor“.

Spre deosebire de mine, adevăraţi analişti văd „o posibilă creştere a depozitelor avand în vedere faptul că incertitudinile din mediul economic i-ar putea determina pe mulţi directori să îşi amâne investiţiile programate pentru acest an“.

Ia, hai să vedem!

Românii îşi scot banii din bănci, dar nu ca să vină cu ei la Bursă

Atenţie!

Am publicat acest articol mai întâi în Capital Express, publicaţia on line a Asociaţiei Brokerilor
http://www.asociatiabrokerilor.ro/newsletter2/index.php?e=91&s=0 

Eventualele resurse care ar putea fi plasate la Bursa se diminueaza sau o ocolesc.

Economiile romanilor se imputineaza pe masura ce semnele apropierii de final a crizei intarzie.

Tendinta banilor „pusi deoparte” este ingrijoratoare.

Depozitele persoanelor fizice au scazut cu 0,5% in septembrie, dupa ce au stagnat in luna precedenta, potrivit celor mai recente date publicate de BNR. Multi nu mai au surse stabile de venit (cu exceptia ajutorului de sonaj), iar cei care mai au si le-au vazut diminuate. La factorul scaderii salariilor se adauga cel al cresterii preturilor, atat ca urmare a majorarii TVA, dar si a tendintei negustorilor sau furnizorilor de produse si servicii de a acoperi golul lasat de scaderea cererii prin scumpirea ofertei. Pe scurt scaderea puterii de cumparare a populatiei îi face pe multi consumatori sa recurga la cheltuirea economiilor determinand astfel scaderea depozitelor, dar si la intarzierea revenirii pe crestere a economiei.

Pe de alta parte, depozitele persoanelor juridice au crescut cu 1,41% in septembrie. In cazul firmelor, explicatia este amanarea investitiilor, ca urmare a perspectivelor incerte, incertitudine amplificata sau nu de specificul sectorului de activitate propriu fiecarei firme.

Astfel ca nu sunt semne bune nici dinspre cea mai firava sursa de alimentare a lichiditatii bursiere: banii investitorilor individuali. Altfel, se stie, marii investitori si mai ales cei straini nu au motive sa intre pe pozitii de cumparare la Bursa pentru ca tintele interesante pentru ei sunt prea puţine. „Bursa de Valori Bucuresti are tot ce ii trebuie pentru a deveni o bursa mare, mai putin marfa scoasa la vanzare“, observa Laurentiu Ciocirlan, directorul de partamentului debt&equity origination de la Raiffeisen Capital & Investment (RCI). „Nu vad de ce s-ar imbunatati situatia inaintea anuntatelor privatizari ale statului (vanzarea unor pachete de actiuni la Romgaz, Transgaz, Transelectrica si Petrom, n.r.)“, a mai spus specialistul RCI. La acest factor se adauga si situatia politica in continuare complicata, care nu inspira incredere investitorilor.

Revenind la piata monetara, semnele unei eventuale reveniri a economiei sunt foarte palide. In septembrie creditul neguvernamental a crescut cu 0,13% fata de august si cu 4,53% fata de aceeasi luna a lui 2009. Este vorba de cea de-a doua luna in care se observa un avans al creditarii, dar plusul este mai redus decat cel de 0,5%, din august.

Cresterea de 0,13% este foarte aproape de 0. Reticenta firmelor de a se imprumuta (in masura in care bancile sunt dispuse sa dea bani) denota aceeasi nesiguranta antreprenorilor privind capacitatea economiei de a raspunde investitiilor lor, prin cresterea vanzarilor  Este drept, creditarea a fost influentata si de decizia guvernului de a majora TVA-ul cu 5% si de efectele acesteia asupra consumului. Inainte de intrarea in vigoare a majorarii TVA, avansul lunar al creditarii era mai mare, in iunie chiar de 3,8%, pentru ca multi au luat credite ca sa profite si sa faca ultimele achizitii la un TVA mai mic.  

Analistii nu estimeaza nici pentru urmatoarele luni evolutii mai bune ale creditarii pentru persoane fizice, din aceleasi cauze. In cazul firmelor, perspectivele negative ale economiei nu vor creste apetitul pentru credite, mai ales la companiile dependente de consumul intern.