Ce acţiuni de la Bursă le plac oficialilor... Bursei

Casa de Compensare Bucureşti (CCB), membră a Grupului Bursa de Valori Bucureşti (BVB), a ales acţiunile pe care le acceptă drept colateral din partea intermediarilor care participă la sistemul de compensare – decontare a tranzacţiilor de pe piaţa derivatelor.

Să aflăm care sunt acele acţiuni preferate de CCB este ca şi cum am afla în ce acţiuni au încredere oficialii acesteia, dar şi ai Bursei, care patronează Casa.

Acţiunile în cauză sunt:

-          cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF Banat Crişana, SIF Moldova, SIF Transilvania, SIF Muntenia, SIF Oltenia). Acestea pot fi găsite pe www.bvbv.ro cu simbolurile bursiere SIF1, SIF2, SIF3, SIF4, SIF5.

-          OMV Petrom (SNP),

-          Banca Transilvania (TLV),

-          BRD Group  Societe Generale (BRD),

-          şi „cu voia dumneavoastră“, înseşi acţiunile.... Bursei de Valori Bucureşti (BVB), care de asemenea se tranzacţionează pe piaţa pe care aceasta o administrează.

Toate sunt toate acţiuni sigure, în sensul că societăţile respective nu se vor desfiinţa. Doar Banca Transilvania şi însăşi BVB ar putea fi cumpărate de ... peşti mai mari.

Altfel, SIF-urile au înregistrat cea mai proastă evoluţie în 2010, indicele care le măsoară preţurile fiind astăzi mai mic cu 12,6 % faţă de începutul anului.

Petrom se numără însă printre câştigătoare.

     Casa de Compensare Bucureşti (CCB) face operaţiunile post tranzacţionare aferente pieţei derivatelor de la BVB.

Produsele derivate sunt contracte la termen standardizate, prin care părţile se obligă să vândă / să cumpere anumite active la anumite termene şi la preţuri dinainte stabilite.

Activele sunt  valute, acţiuni, aur şi alte mărfuri fungibile, dar toate acestea nu se schimbă practic între jucători, pentru că, înaintea scadenţei, efectul unui contract de vânzare este lichidat printr-un contract de cumpărare.

     Astfel că tranzacţiile cu derivative sunt adevărate pariuri de tip.. cât va fi euro, sau acţiunea cutare, sau aurul  la 31 decembrie sau la 30 martie?

     Sau, ca să păstrăm o ţinută selectă, companiile mai fac sau ar trebui să facă tranzacţii cu derivate se mai pot face pentru managementul riscului.

     Aşteaptă cineva o încasare în euro la 30 martie, pe care trebuie să o convertească în lei?

     Se teme că moneda naţională se va aprecia şi va lua mai puţini lei?

     Atunci „vinde“ acum euro la un curs cât mai avantajos şi ce pierde în realitate câştigă pe futures, cum se numesc cele mai folosite contracte derivate.

     Tranzacţiile cu derivate se fac în marjă.

     Marja este o sumă de bani şi alte active colaterale pe care le depun membrii compensatori, brokerii care intermediază tranzacţiile.

     În fiecare zi se face socoteala cât a pierdut şi cât a câştigat fiecare jucător reprezentat de un compensator.

     Cine a pierdut şi nu maiare o marjă suficient de mare, trebuie să vină cu bani de acasă. Sau cu acţiuni şi am văzut care...

Să înceapă sărbătorile dumneavoastră!....

... cu această zi de  Sfantul Nicolae!
Şi să le aveţi domnia voastră în fiecare zi,
să le trăiţi frumos,
să aveţi spor, fiecare zi să vă fie inspirată şi bucuroasă.
Să vă apere Bunul Dumnezeu şi să vă lumineze, să vă ferească de rătăciri şi de vrăjmăşii.
Sănătate domniei voastre şi tuturor celor iubiţi, cunoscuţi şi chiar necunoscuţi ai dumneavoastră!
La mulţi ani!

Ce investiţie a adus bani buni în 2010 pentru cei cu resurse limitate? Pariul pe lipsa de scrupule a companiilor petroliere!

2010 a fost anul gloriei celor prudenţi.

Cei ce au mizat pe administrarea profesionistă a depozitelor bancare şi a altor instrumente cu venit fix au obţinut, până acum, randamente de până la  9% (prin fondurile mutuale monetare şi de obligaţiuni), potrivit sintezei realizate de kmarket.ro.

Diferenţa obţinută de cei care şi-au asumat riscuri ceva mai mari este mai mică.

14,46% este cel mai mare randament al unui fond mutual pe primele 11 luni ale anului. Este profitul brut al unui fond de acţiuni, Omninvest, deci unul destul de riscant.

Consolarea este că nici un indice bursier (cu o excepţie, vedem mai jos), nu a reuşit performanţe mai bune.

Adică, administratorii fondurilor mutuale care au reuşit pe primele 11 luni randamente mai mari de 9% au făcut demonstraţia că sunt în stare de lucrurile cu care se laudă: riscuri mai mici decât investiţia personală la bursă şi randamente mai mari (pentru că plasamentele sunt făcute de profesionişti).

Altfel este foarte clar: pariul pe lipsa de scrupule a companiilor petroliere a adus cele mai mari randamente pentru cei cu resurse limitate, totuşi suficiente pentru a fi primiţi de un broker la bursă.

Adică vreo mie de lei (la care altădată brokerii nu prea se uitau decât dacă aveai să mai vii lunile viitoare cu câte o mie, dar acum sunt însetaţi şi după cineva care vine cu câteva sute).

Ei bine, pe 3 decembrie, cea mai bună performaţă pe 2010  o avea indicele BET NG, al companiilor energetice de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB): 25%.

Cine ar fi pariat la începutul anului pe actiunile celor 10 companii din portofoliul acestui indice, ar fi avut un câştig brut de 25% pe primele 11 luni ale anului.

Din compoziţia acestui indice  fac parte Transgaz şi OMV Petrom, care au ponderi de 31 şi 30 % în portofoliuul indicelui.

Să vă mai amintesc cu cîtă lipsă de scrupule îşi rotunjesc conturile OMV Petrom şi celelalte companii petroliere? Că preţurile carburanţilor „au crescut cu nesimţire“ (aud asta mereu „la pompă“) faţă de perioada crizei pe o piaţă în care cererea s-a redus dramatic? Că O instituţie precum Consiliul Concurenţei şi-a dovedit neputinţa?

Unii ar putea spune că suntem la cheremul marilor corporaţii ca în apogeul  celei mai sălbatice era a capitalismului…

Pe de altă parte, în tabelele de mai sus este evident rezultatul riscului: pe aceeaşi piaţă, adminsitratori diferiţi au obţinut rezultate foarte diferite.

Unele fonduri de acţiuni nu au putut face nicimăcar treaba unui depozit bancar şi nu pot invoca specificul care le-ar împiedica să-şi schimbe  promisiunile  din prospect.

Adică nu te împiedică prospectul să reuşeşti măcar un randament pozitiv, când toţi indicii bursieri l-au reuşit.

Sper să am răgazul să revin cu detalii în zilele următoare…

Cristian Sima (WBS) şi Daniel Ţepeş (HTI) domină Bursa de la Sibiu

Cei doi sunt două bine cunoscute figuri ale piţei de capital autohtone, iar abrevierile din paranteze sunt casele de brokeraj pe care le controlează.

Bursa de la Sibiu (Sibex) este specializată în tranzacţionarea unor produse cu grad mare de risc, numite şi derivate, pentru că ele au ca bază alte active cum sunt acţiunile (tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti), aurul sau valutele. Poate vom vorbi vreodată despre ele, dacă vă interesează marile pariuri.

Din topul cotelor de piaţă de la Bursa din Sibiu (SIBEX) se poate bănui că WBS, mai precis preşedintele său, Cristian Sima, are un cuvânt greu de spus în viaţa instituţiei sibiene. De altfel va fi având un cuvânt greu de spus şi în consiliul de administraţie al Sibex.

Circa două treimi din veniturile Sibex depind de patru case de brokeraj, iar una din cele două treimi este forţa unui singur broker, WBS. Cristian Sima. Cine nu ar face concesii cuiva care îi furnizează o treime din bani? Poate că nu şi ceilalţi administratori ai Sibex şi, mai ales, nici preşedintele Teodor Ancuţa.

Cristian Sima a fost până nu demult unul dintre cei mai activi contestatari ai conducerii (de la acea vreme) a Bursei de la Bucureşti. Cele două burse sunt într-o concurenţă destul de acidă după ce au eşuat în tentativa de a fuziona. Acum Sima este la Sibiu şi este destul de ambiţios ca să-l suspectăm că viseată să preia (când legea i-o va permite!) Sibex şi să contratace în forţă Bucureştiul.

.

Case de brokeraj	volum contracte       (% din total piata)
WBS ROMANIA	29
DELTA VALORI MOBILIARE	15
TRADEVILLE	12
ESTINVEST	11
INTERCAPITAL INVEST	6
BROKER Cluj	4
KBC SECURITIES	4
IFB FINWEST	3
FAIRWIND SECURITIES	3
GM INVEST SA	2
VIENNA INVESTMENT TRUST	2
TARGET CAPITAL	2
CARPATICA INVEST	1
TRANSILVANIA CAPITAL	1
INTERDEALER CAPITAL INVEST	1

Mai ales că, întretimp, la Bucureşti,  este extrem de infleutn un alt nume prestigios al pieţei de capital româneşti, Daniel Ţepeş. Care controlează casa HTI Valori Mobiliare. Care este cea mai activă casă de brokeraj de la Sibiu pe piaţa de acţiuni, cu o cotă de 37%. WBS mai are 17. Ce acţiuni se tranzacţionează  la Sibiu? Înseşi acţiunile Bursei din Sibiu. Adică aproape numai acestea (mai este acolo şi o entitate a Prodplast, dar nu are mare căutare).

Sima şi Ţepeş sunt două bine cunoscute figuri ale pieţei de capital autohtone, iar abrevierile din paranteze sunt casele de brokeraj pe care le controlează.

Bursa de la Sibiu (Sibex) este specializată în tranzacţionarea unor produse cu grad mare de risc, numite şi derivate, pentru că ele au ca bază alte active cum sunt acţiunile (tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti), aurul sau valutele. Poate vom vorbi vreodată despre ele, dacă vă interesează marile pariuri.

Mă opresc aici. Altfel, Cristian Sima ar putea crede că am vreun sentiment tare împotriva domniei sale, pentru că am avut opţiuni divergente într-un proiect comun. Ar fi trist pentru dânsul să creadăasta. Dar nici nu aş vrea să-mi pierd respectul domnului Teodor Ancuţa, unul dintre fondatorii Bursei din Sibiu

De ce zice preşedintele Bursei, Stere Farmache, că Mercedes nu face valuri şi nici lichiditate la Bursa de Valori Bucureşti

Tocmai valoarea titlurilor producătorului Mercedes Benz, Daimler A.G, este, paradoxal, una din cauzele pentru care Stere Farmache, Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, crede că Daimler nu face mai multe valuri şi nici tranzacţii mai valoroase decât cele mai anodine titluri de la cota Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

În primele trei zile de tranzacţii s-au făcut tranzacţii de nici 170.000 de lei pe simbolul DAI, al producătorului Mercedes!!! Ba chiar, în a doua zi din existenţa titlului la cota, nu s-au făcut decât trei tranzacţii, cu o valoare sub salariul mediu pe economia României!!!

Secţiunea internaţională a Sistemului Alternativ de Tranzacţionare pare că se potriveşte de minune pentru astfel de listări , care nu necesită acordul marilor nume din ringurile lumii. În acest sistem Daimler A.G. nu va avea nicio obligaţie de raportare periodică şi continuă. Astfel de obligaţii le are asumate deja la Deutsche Boerse şi Boerse Stuttgart unde acţunile sale sunt tranzacţionate pe pieţele principale. De ce i-ar mai trebui obligaţii în plus şi la Bucureşti?!

Deocamdată, speculatorii români nu au fost foarte impresionaţi de apariţia DIA (simbolul bursier al Daimler). Date fierbinţi din prima zi de tranzacţionare am prezentat la http://adriannionescu.blogspot.com/2010/11/actiunile-daimler-mercedes-sunt-prea.html

Cei drept,cum spuneam atunci, în seara de 23 noiembrie, prima zi de tranzacţionare, Mercedes „a circulat“ mai bine decât curentul la Transelectrica sau  gazul la Transgaz, dacă le comparăm lichidităţile la BVB.

De ce?

Am reuşit între timp să vorbesc cu preşedintele bursei, care îmi spune că „Aceste acţiuni sunt suficient de valoroase ca investitorii să fie tentaţi să le tezaurizeze. Odată ce le cumpără, nu le mai vând uşor. Sunt acţiuni care, ştiţi cum se spune, se lasă moştenire“, consideră Stere Farmache, preşedintele BVB.

Pe de altă parte, doar 30 de participanţi la sistemul de tranzacţionare al BVB au acces la ATS al BVB. Unii nu au fost interesaţi să participe, alţii nu au avut suficient „mărunţiş“ să-l blocheze pentru accesul la ceva unde pănă acum nu se vindea nimic, iar acum doar un singur produs. Printre cei 30 se numără şi Banca Comercială Română S.A. care este market maker pentru acţiunile Daimler A.G.

Acţiunile Daimler ajung pe piaţa BVB prin BCR, care le cumpără la Frankfurt şi la Stuttgart în euri şi îşi asumă riscul valutar de a le vinde în lei la Bucureşti. Altfel nici nu ar putea fi găsite acţiuni Daimler în lei.

„Cu timpul lichiditatea Daimler va creşte, pentru că pe măsură ce BCR vinde, creşte numărul de deţinători şi volumle deţinute de investitorii români, care vor fi tentaţi, la un moment dat să le şi vândă“, ne explică preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Stere Farmache.

Mai este însă o cauză pentru care, cei ce nu sunt interesaţi să lase moştenire acţiuni Daimler nici nu cumpără.

Pentru că acţiunile sunt foarte scumpe!!!

Mulţi investitori nu au răbdare şi nici chef să blocheze bănetul în acţiunile Daimler, ca să aibă la ce profit spera. Pentru că e nevoie de pachete mari ca să poţi câştiga din speculaţii.

Doar titlurile Transgaz cu circa 263 de lei „bucata“ sunt mai scumpe. O acţiune Erste Bank costă circa 141 de lei.

Preţurile acţiunii Daimler au variat între 213,1 şi 219,7 lei pe acţiune în prima zi. şi piaţa a închis la 217 lei/acţiune, adică foarte aproape de media de 217,4 lei pe acţiune. Acum, în 26 noiembrie ora 11.55 , DAI se dă cu 220 de lei bucata, dar nu s-au schimbat decât 13 acţiuni în cinci tranzacţii!!!

Ceea ce poate să însemne că, mai în glumă, mai în serios, s-a jucat cineva cu Mercedes la BVB, aşa ca să fie activitate, dar cât să nu piardă.

Ar fi o chestie să se facă arbitraj între bursa de la Bucureşti şi cele de la Frankfurt sau Stuttgart, unde mai sunt listate.

„Prezenţa acţiunilor Daimler la BVB oferă ocazia arbitrajului între trei pieţe“, ne confirmă Stere Farmache.

Arbitraj, adică să încerce cineva să câştige din diferenţele dintre preţuri.

Dar dacă nu ai de unde să acumulezi pachete suficient de mari ca să merite efortul, atunci, din nou, de ce să blochezi fie şi o sută două de euro, pe care le poţi câştiga din speculaţii cu titlurile româneşti cele mai căutate?!

Cam câţi bani câştigă deja Grupul BVB de pe urma Fondului? Cam câţi bani se vor învârti la Bursă cu acţiunile Fondului Proprietatea

 Articolul apare şi în Capital Express, publicaţia electronică a Asociaţiei Brokerilor, http://www.asociatiabrokerilor.ro/

Tranzacţiile de pe piaţa liberă cu acţiunile Fondul Proprietatea (FP) şi lansarea, listarea şi tranzacţionarea titlurilor fondului iFond Financial vor aduce ceva bănuţi Bursei de Valori Bucureşti (BVB) chiar înaintea listării Fondului. Ceea ce nu este rău deloc pe seceta actuală. Bursa ar putea încasa prin dividende spre trei milioane de lei anul viitor de la Depozitarul Central care ia bani pe transferul de proprietatea asupra acţiunilor FP tranzacţionate pe piaţa liberă.

Investitorii au intrat straşnic în febra achiziţiei de acţiuni FP, pentru că Franklin  Templeton şi-a preluat deja cu mână forte atribuţiile de administrator şi se vorbeşte deja de listarea la Bursă a FP spre sfţrşitul lunii ianuarie.

Aşa că toţi se înghesuie să cumpere acum cât preţul nu este stabilit prin mecanisme reale şi transparente de piaţă. Rezultatul este că Depozitarul Central a înregistrat un profit net peste aşteptări. Numai pe primele nouă luni ale anului câştigul net al Depozitarului a fost de peste cinci milioane de lei, de peste cinci ori faţă de cel planificat şi dublu faţă de cea încasat în tot anul 2009.

Bursa câştigă deja bani din comisioanele de pe urma tranzacţiilot cu titlurile iFond Financial. Acesta îşi plasează jumătate din resurse tot în acţiunile Fondului Proprietatea. Au fost colectate din piaţă resurse de patru ori mai mari decât planul iniţial al ofertei publice iniţiale a titlurilor iFond Financial. Asta înseamnă că interesul este foarte mare şi se poate spune, că Bursa profită, fie şi infim, şi de pe urma tranzacţiilor mari şi de pe urma celor mici care vizează acţiunile FP.

Valoarea tranzacţiilor din ultimele trei luni cu acţiunile Fondului Proprietatea a fost estimată la 130 - 140 de milioane de euro. Circa 10% din acţiunile fondului şi-au schimbat stăpânii.

Cea mai mare parte din aceste acţiuni îşi vor căuta profitul cât mai rapid după listarea Fondului. Cei ce au cumpărat acum au făcut-o mai ales ca să speculeze preţurile drastic subevaluate de piaţa liberă şi probabil nu vor aştepta mult, ca mecanismele bursiere să nu apuce să stabilizeze un nivel preţ corect de piaţă.

Asta ne dă o primă indicaţie despre plusul de lichiditate pe care FP îl va aduce în ringul bursei. Estimările merg până la tranzacţii de 75 - 90 de milioane de euro în prima lună de la listare, ceea ce ar însemna tranzacţii în medie de cel puţin trei milioane de euro zilnic.  Adică dublul lichidităţii integrale a bursei dintr-o zi obişnuită din prezent.

Sigur că astfel de estimări sunt extrem de imponderabile. Poate fi mult mai bine sau mult mai rău. Dar o estimare este mai bună decât nimic.

Hai să vedem.