De ce a luat-o gura pe dinainte pe şefa Autorităţii Pieţei de Capital, când a venit vorba despre pragul la SIF-uri

Presedinte CNVM Gabriela Victoria Anghelache

„Guvernul nu vrea majorarea pragului maxim de deţinere de acţiuni la SIF-uri (societăţile de investiţii financiare, cele mai căutate  de la Bursa de Valori Bucureşti“.

Mai întâi, pentru curioşi, nimeni nu are voie să deţină mai mult de 1% din acţiunile unei SIF.

 Sau chiar dacă deţine mai multe acţiuni, trebuie să le vândă în termen de trei luni şi oricum nu are drept de vot.

Pentru că persistă aberaţia legală potrivit căreia SIF-urile ar fi nişte active naţionale, care nu trebuie să ajungă pe mâna (nu) ştim noi cui.

De ani de zile se tot discută ideea eliminării acestui prag sau măcar a creşterii lui la 5%. Un parlamentar „al Puterii“ a pus în mişcare chiar şi un proiect de lege, care a ajuns destul de departe cu procedura. Ciudat, că Guvernul  nu vrea... Nu-i aşa?

Strigătul de luptă de mai sus a sfâşiat  alaltăieri pagina electronică a publicaţiei EconomicTimes.ro,  a unor foşti colegi de-ai mei de la Business Standard. Cătălin Ciocan o cita pe Gabriela Anghelache, preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Autoritatea Pieţei de Capital....naţionale, ca să zic aşa.

Dar azi a venit propoziţia prin care Gabriela Anghelache revine asupra declaraţiei şi zice că nu a citit bine scrisoarea Guvernului. Cel puţin aşa se deduce din ştirea de azi.

Poate să fi fost o „ştire forţată“ de Cătălin? Nu prea cred, la cum îl ştiu eu de scrupulos. Este şi un mare vânător, dar este unul scrupulos.

Poate să fie o simplă dificultate de comunicare a oficialilor, mai ales că Gabriela Anghelache  n-a beneficiat niciodată de sfaturile unui specialist veritabil în comunicare?

Asta ar fi mai plauzibil.

Totuşi, probabil este ca pe distinsa d-nă Anghelache să o fi luat-o gura pe dinainte.

Cel mai probabil, însă, este ca gura mincinosului Guvern adevăr să grăiască!

Justificarea de azi e şubredă. Că Guvernul ar fi zis NU, acum trei săptămâni, la varianta eliminării pragului, la care se renunţase demult.

De fapt, Guvernul zice că nu vrea eliminarea pragului (deşi el există printr-o lege neconstituţională), zice asta, făcând pe prostu’, dar gândidu-se că nu vrea nici un fel de modificare.

SIF-urile (ele da, Bursa mai niciodată) au fost mereu monedă (pseudo)politică.

Păi cum să nu fie?!!

Dacă te uiţi (şi o să ne uităm odată împreună)  în portofoliile lor de investitori instituţionali de capital, vezi tot felul de ciudăţeniii.

SIF-urile au zeci de milioane de lei şi de euro bani gheaţă. Câţi nu vor fi având nevoie de ei?!.... Şi ar fi mai greu să fie canalizaţi acolo unde trebuie, dacă SIF-urile ar fi ccontrolate mai... îndeaproape de reprezentanţii tuturor acţionarilor.

De aceea Guvernul nu vrea o lege pe care, teroretic, partidul care face acest Guvern o vrea... Că nimeni de acolo nu mai ştie ce vrea... Nu încă. „Mai vedem... mai vorbim....“

Tranzacţiile la Bursa din Viena se vor putea face şi prin SSIF Broker Cluj

Începând din 3 ianuarie 2011, casa de brokeraj SSIF Broker SA  va oferi clienţilor săi posibilitatea de a tranzacţiona acţiunile listate la Bursa de la Viena, după ce, de la 1 septembrie a devenit membru al acestei burse, singura piaţă a valorilor mobiliare din Austria.

Este a doua casă de brokeraj din România care este autorizată de Bursa din Viena să tranzacţioneze direct în ringurile sale, după o altă casă de brokeraj clujeană, BT Securities. Tranzacţii la Viena mai oferă şi casele de brokeraj  KBC Securities şi Tradeville.

Borkerii români caută alternative la sărăcia ringului de la Bucureşt.

Intermedierea tranzacţiilor cu acţiuni la Bursa de la Viena  oferă investitorilor posibilitatea de a tranzacţiona titluri emise de companii cu renume, precum OMV, Raiffesien, Wienerberger, Uniqa, Strabag, la costuri de tranzacţionare competitive, pe o piaţă cu o lichiditate ridicată şi o îndelungată tradiţie.

Bursa din Viena a fost printre primele burse din lume, fiind înfiinţată în anul 1771. Acum Se află în competiţie directă cu Bursa din Varşovia pentru supremaţia în spaţiul Central şi Est European.

În ultimii ani, Bursa de la Viena a demarat un proiect de creare a unui grup de burse din Europa Centrală şi de Est. Astfel, în 2008 si 2009, Wiener Borse, compania care administrează Bursa din Viena, a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni la Bursa din Budapesta, Bursa din Liubleana şi cea din Praga.

În prezent, grupul de burse este cunoscut sub denumirea de CEE Stock Exchange Group şi este cel mai important jucător din această zonă. În următorii ani, CEE Stock Exchange Group intenţionează să implementeze un sistem comun de tranzacţionare Xetra, astfel încât să ofere investitorilor un sistem de tranzacţionare unic pe toate cele patru pieţe.

SSIF Broker SA este singura casă de brokeraj ea însăşi listată la bursă. Este printre cele 10 companii care intră în componenţa principalului indice al BVB, indicele BET. SSIF Broker dispune de o ampla reţea de agenţii în principalele oraşe ale ţării.

 A reuşit să depăşească dificultăţile iscate de fraduele dintr-una din sucursalele sale, după ce şi-a schimbat conducerea. A fost înfiinţată ca societate pe acţiuni în anul 1994, într-un moment în care intermedierea de valori mobiliare făcea primii paşi în România. Capitalul social al companiei s-a majorat în cei 15 ani de activitate, de la 58,5 milioane de lei vechi la momentul înfiinţării, la peste 72,3 milioane RON (723 miliarde de lei vechi) în prezent.

Bursa sapă după bani în piatră seacă până în ajunul Anului Nou

Conducerea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a decis să facă din 2010 „anul cel mai lung“ din existenţa sa... modernă. Prelungeşte sezonul de somnolenţă din ringurile sale electronice până în 30 decembrie, cu doar o pauză de Crăciun.

Nici bursa şi nici brokerii nu se pot susţine cu comisioanele trase din tranzacţii medii zilnice de sub 10 milioane de lei (sau sub trei milioane de euro), aşa cum au fost în această toamnă.

Astfel de lichidităţi, cum se numesc ele în termeni de specilitate, se înregistrează într-o oră. Într.un sfert de oră, sau într-o clipă, în bursele care se află în atenţia investitorilor.

Aşa că Bursa sapă şi în piatră seacă după un leu în plus.

Poate poate mai pică...ceva... Căci dacă nu curge, pică...

Cum nu este în atenţia investitorilor, care îşi lasă doar juniorii să se joace la BVB, din când în când, Bursa a renunţat la obişnuita sa vacanţă de sărbători, care dura cel puţin din ajunul Crăciunului până spre Sf Ion.

Dar ce face BVB ca să reintre în atenţia investitorilor sau a potenţialilor candidaţi la cota Bursei?

Acceptă cu drag parteneriate la seminarii despre beneficiile finanţării companiilor prin Bursă, cum a fost cel care se întâmplăîn chiar aceste momente, undeva pe lângă Piaţa Muncii în Bucureşti.

M-aş fi dus, lucrez acum la comunicarea unei companii despre care îmi doresc să se vorbească cândva ca despre un mare succes bursier.

Dar am aflat prea puţin despre seminar şi nici acum nu ştiu mai nimic. Decât că ar ţine până pe la ora două p.m.

Am cerut niscaiva informaţii de la Bursă. Cei cu care am vorbit au uitat de mine, căci nu erau ei organizatorii.

Sigur că nu îmi mai bat capul să aflu ceva, am alte priorităţi, am chiar urgenţe, nu doar o idee cu care să-mi uimesc şeful şi... uite aşa, Bursa şi-a mai îndepărtat un posibil client....

Am prieteni la Bursă, sau cel puţin aşa cred eu.

Deci,

Prieteni,

aşa nu!

Nu aveţi mulţi prieteni şi nu toţi sunt la fel de încăpăţânaţi ca mine să sprijine ceea ce ar trebui să fie Regina Pieţelor financiare...

Vă doresc prosperitate în ring de Sărbători!

Ce acţiuni de la Bursă le plac oficialilor... Bursei

Casa de Compensare Bucureşti (CCB), membră a Grupului Bursa de Valori Bucureşti (BVB), a ales acţiunile pe care le acceptă drept colateral din partea intermediarilor care participă la sistemul de compensare – decontare a tranzacţiilor de pe piaţa derivatelor.

Să aflăm care sunt acele acţiuni preferate de CCB este ca şi cum am afla în ce acţiuni au încredere oficialii acesteia, dar şi ai Bursei, care patronează Casa.

Acţiunile în cauză sunt:

-          cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF Banat Crişana, SIF Moldova, SIF Transilvania, SIF Muntenia, SIF Oltenia). Acestea pot fi găsite pe www.bvbv.ro cu simbolurile bursiere SIF1, SIF2, SIF3, SIF4, SIF5.

-          OMV Petrom (SNP),

-          Banca Transilvania (TLV),

-          BRD Group  Societe Generale (BRD),

-          şi „cu voia dumneavoastră“, înseşi acţiunile.... Bursei de Valori Bucureşti (BVB), care de asemenea se tranzacţionează pe piaţa pe care aceasta o administrează.

Toate sunt toate acţiuni sigure, în sensul că societăţile respective nu se vor desfiinţa. Doar Banca Transilvania şi însăşi BVB ar putea fi cumpărate de ... peşti mai mari.

Altfel, SIF-urile au înregistrat cea mai proastă evoluţie în 2010, indicele care le măsoară preţurile fiind astăzi mai mic cu 12,6 % faţă de începutul anului.

Petrom se numără însă printre câştigătoare.

     Casa de Compensare Bucureşti (CCB) face operaţiunile post tranzacţionare aferente pieţei derivatelor de la BVB.

Produsele derivate sunt contracte la termen standardizate, prin care părţile se obligă să vândă / să cumpere anumite active la anumite termene şi la preţuri dinainte stabilite.

Activele sunt  valute, acţiuni, aur şi alte mărfuri fungibile, dar toate acestea nu se schimbă practic între jucători, pentru că, înaintea scadenţei, efectul unui contract de vânzare este lichidat printr-un contract de cumpărare.

     Astfel că tranzacţiile cu derivative sunt adevărate pariuri de tip.. cât va fi euro, sau acţiunea cutare, sau aurul  la 31 decembrie sau la 30 martie?

     Sau, ca să păstrăm o ţinută selectă, companiile mai fac sau ar trebui să facă tranzacţii cu derivate se mai pot face pentru managementul riscului.

     Aşteaptă cineva o încasare în euro la 30 martie, pe care trebuie să o convertească în lei?

     Se teme că moneda naţională se va aprecia şi va lua mai puţini lei?

     Atunci „vinde“ acum euro la un curs cât mai avantajos şi ce pierde în realitate câştigă pe futures, cum se numesc cele mai folosite contracte derivate.

     Tranzacţiile cu derivate se fac în marjă.

     Marja este o sumă de bani şi alte active colaterale pe care le depun membrii compensatori, brokerii care intermediază tranzacţiile.

     În fiecare zi se face socoteala cât a pierdut şi cât a câştigat fiecare jucător reprezentat de un compensator.

     Cine a pierdut şi nu maiare o marjă suficient de mare, trebuie să vină cu bani de acasă. Sau cu acţiuni şi am văzut care...