Cele mai vechi ştiri noi

De arhiva: 
LORZII CAPITALURILOR: Patroni celebri au apelat la la banii fondurilor de investiţii. DE CE?... * De ce a luat-o gura pe dinainte pe şefa Autorităţii...* LORZII CAPITALULUI: Ce face cu banii lui administratorul de investiţii Corneliu Stanciu şi DE CE!... * Şi muritorii de rând pot câştiga bani buni, ca milionarii...* Cititorii pârăsc ABERAŢII FISCALE. Impozit pe câştig de 1 (unu) lei. Fiscul mai mult păgubeşte decât chiverniseşte...* Bursa sapă după bani în piatră seacă până în ajun... * Poftiţi la Aur? Luaţi aur după puterea buzunarului... * Banii "de pus deoparte" fug către instrumentele inteligente de... * Acţiunile Daimler (Mercedes) sunt prea scumpe pentru romani...* Cei mai mari investitori români au averi de 1,6 miliarde de euro...* Istoria banilor României în articolele mele .* PILDE de comunicare corporatistă * © Adrian N. Ionescu are Toate drepturile rezervate.

România este mai puţin importantă decât Kenya, Mauritius sau Sri Lanka, pentru investitori. De ce? | Economica.net | Romania TV

România este mai puţin importantă decât Kenya, Mauritius sau Sri Lanka, pentru investitori. De ce? | Economica.net | Romania TV

Ce cumpără marii investitori într-un an de criză | Economica.net | Romania TV

Ce cumpără marii investitori într-un an de criză | Economica.net | Romania TV

Oameni buni, mă găsiţi la http://ziarultau.wordpress.com/

http://ziarultau.wordpress.com/

Ţepeş şi Sima se bat pe acţiunile Bursei din Sibiu. Paşol arbitrează?

Te rog frumos citeşte ultimele articole la: 
http://ziarultau.wordpress.com/author/aniziarultau/

INVESTITORI! Preţurile companiilor de la Bursă se opresc din cădere? Fiţi cu ochii pe bănci

Adrian N. Ionescu

Mai este loc de cădere pentru cotaţiile de la  Bursa de Valori Bucureşti (BVB), dar cumpărătorii maturi pe termen lung pot  începe să acumuleze  pachete mici de acţiuni, chiar şi în aşteptarea unor noi ieftiniri, potrivit opiniilor a doi respectabili analişti  ai pieţei.

Facem tranzitia la versiunea wordpress?
Articolul continuă la http://ziarultau.wordpress.com/2011/02/14/investitori-preturile-companiilor-de-la-bursa-cauta-fundul-sacului-fiti-cu-ochii-pe-banci/

EDITORIAL - Teodor Ancuţa către Bursa din Sibiu: „Rămân cu tine, dar de ce plec?“

Chiar să fi obosit inepuizabilul preşedinte al Bursei Sibex?

Chiar să nu mai facă faţă solicitării administrării simultane a bursei, dar şi a afacerii personale de multe milioane de euro din staţiunea Păltiniş?

„Ştiu, fiţi pe pace. Nu las eu munca mea să mi-o prăpădească ... “, îmi spunea acum câteva luni, Teodor Ancuţa, patriarhul Bursei de la Sibiu...

Oameni Buni am decis să mut blogul pe
http://ziarultau.wordpress.com/ 

Vă rog fiţi buni şi continuaţi lectura acolo...
 

Românii sunt seduşi de plasamentele în euro şi fac cadouri cu ele

Peste 450 de investitori, dintre care cinci firme, au fost atraşi luna trecută de oportunitatea plasării economiilor lor în fondul deschis de investiţii Raiffeisen Euro Plus.

Ei au adus în fond aproape două milioane de euro proaspete (peste 7,6 milioane de lei), sporind activele fondului până la echivalentul în euro a peste 185 de milioane de lei, la 31 ianuarie, potrivit raportului publicat azi de Asociaţia Administratorilor de Fonduri.

„Banii noi“ aduşi în acest fond  sunt cam la fel de mulţi cu cei băgaţi în fond în „luna cadourilor“, în decembrie trecut, când oamenii sunt mai dispuşi să cheltuie decât să economisească. Doar dacă nu au făcut cadouri în unităţi de fond mutual!

Raiffeisen Euro Plus este al IV-lea  ca mărime de pe piaţă, având aproape 14% din totalul activelor nete  ale celor 50 de fonduri mutuale.

Volumul activelor nete înregistrat la finele lunii ianuarie de fondurile deschise a fost de 5,67 miliarde de lei, sau 1,3 miliarde de euro, iar activele nete ale fondurilor închise au fost de 45,5 milioane de euro.

Raiffeisen Euro Plus este un fond denominat în euro, la care investitorii vin direct cu euro şi care, la rândul lui investeşte preponderent în instrumente cu venit fix: obligaţiuni corporative, municipale, garantate de stat, cu un rating similar cu cel al României, în titluri de stat, depozite bancare şi în alte instrumente ale pietei monetare. Fondul nu investeste in actiuni.

Fondul Raiffeisen Euro Plus este unul dintre vehiculele care au adus Raiffeisen Asset Management (RAM), firma de administrare de investiţii a Grupului Raiffeisen în România, la nici trei procente distanţă de liderul pieţei, Erste Asset Management România, care controlează 41,5 % din activele totale.

Certinvest este cea mai mare firmă de administrare independentă pe o piaţă dominată de filialele grupurilor bancare

 Alte date despre fondurile Raiffesen la adresa http://www.raiffeisenfonduri.ro/wps/portal/ram. Date despre principala sa rivală, Erste Asset Management România, vedeţi la http://www.erste-am.ro/datenblaetter/fondsliste.asp?sprache=RO

 Aşa cum v-am mai spus, fondurile monetare fac grosul acestor statistici, care la sfârşitul lui ianuarie aveau active de 3,15 miliarde de lei.

Volumul subscrierilor nete (diferenţa dintre câţi bani aduc în… şi cât scot investitorii din fonduri) din luna ianuarie 2011, a depăşit echivalentul a 34 milioane de euro, din care 18 milioane de euro sunt numai subscrierile nete la fondurile monetare.

Raiffeisen a făcut eforturi de vânzări semnificative ca să-şi prindă rivala din urmă.

Fondurile RAM şi-a dublat activele anul trecut până la 2,2 miliarde de lei. Ascultaţi ce zicea, nu cu multă vreme în urmă, Mădălina Teodorescu, directorul executiv al „Ariei Vanzari Retail şi Distribuţie“ a Raiffeisen Bank:

„Forta de vânzări a reuşit extrem de rapid să se adapteze noului context de piaţă (...), fondurile de investiţii reprezentând o atracţie specială atât pentru persoanele fizice cu intenţii de economisire-investire, cât şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii dornice să-şi maximizeze randamentul lichidităţilor“.

Fondurile de investiţii din România au devenit tot mai atractive în ultimii doi ani şi pe fondul nevoi de protecţie a economiilor cât şi ca urmare a „începutului unui trend de diversificare a plasamentelor românilor dincolo de instrumentele de economisire clasice“, consideră Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management.

„Analizând alocarea activelor financiare ale familiilor din ţara noastră comparativ cu alte ţări ale Europei Centrale şi de Est, este uşor de inteles că dimensiunea actuală a pieţei fondurilor de investiţii are potenţialul de a se multiplica de câteva ori în viitorii ani.

În prezent, doar puţin peste 2% din averea financiară a românilor este plasată în fonduri de investiţii“, spune Mihail Ion.

În toiul acestei lupte a „giganţilor“, pe o piaţă dominată în proporţie de 90% de firmele de administrare care fac parte din grupuri bancare, se cuvine să remarcăm şi prestaţia celei mai mari firme de administrare independente, Certinvest, care cu active administrate de circa 100 de milioane de lei, are aproape 2% din piaţă.

Certinvest (http://www.certinvest.ro/) are în portofoliu fonduri mutuale, dar şi fonduri închise şi, mai ales clienţii individuali, care îşi lasă pe mâna meseriaşilor de la Certinvest  averi de 33 de milioane de lei.

Să aveţi Sărbători Continue şi Spor Neîntrerupt

Adăugaţi o legendă

                Să îţi dea Bunul  Dumnezeu Sărbatoarea adevarată,
în fiecare fiecare zi a vieţii tale şi  spor în împlinirile tale.
                Să fii apărat şi inspirat.
                Să te bucuri oricând de dragostea alor tăi şi ai tăi, cunoscuţii şi necunoscuţii tăi să se bucure de roadele dragostei tale,
                la mulţi ani.

Paşii de cotare... europeni trebuie aplicaţi la acţiunile... europene de la Bursa

Introducerea noiilor „pasi de pret“ cu care pot varia ordinele pe piata reglementata la vedere a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) trebuie dimensionati astfel incat sa ajute nu sa incurce, potrivit brokerilor consultati de Capital Express.

Prin modificarile realizate, BVB a dorit sa imbunatateasca „cerintele de lichiditate, printr-un nivel redus al pasului de pret raportat la pret“ si sa introduca la noi practica „utilizata de o serie de burse europene, prin adoptarea unor standarde promovate la nivelul Federatiei Europene a Burselor de Valori (FESE)“. Asa se spune in comunicatul Bursei.

Modificarile BVB vizeaza reducerea de la 1% la 0,1% a raportului maxim dintre pasul de pret fata de pretul de inchidere / referinta existent.

„Reducerea nu trebuie aplicata mecanic. Este bine daca standardele europene se aplica la actiunile care sunt scumpe, asa cum sunt cele ale Transelectrica, Transgaz, sau chiar BVB. La astfel de actiuni un pas de pret mai mic poate incuraja lichiditatea. Dar dacă aplici reducerea la actiuni care deja sunt sub un leu, atunci mai rau ne-am incurcat“, spune Claudiu Simulescu, director general al societatii de brokertaj Fairwind Securities.

Cu ajutorul pasului de pret se stabileste si o „protectie de pret“ al carei scop este stabilirea unui pret limita pentru ordinul la piata, in vederea reducerii riscului pe care un agent de bursa si-l asuma in momentul introducerii unui ordin la piata. Potrivit Codului BVB, „valoarea protectiei de pret este calculata astfel: (numarul maxim de pasi de pret prin care poate trece ordinul) inmultit cu (marimea corespunzatoare a pasului) si reprezinta valoarea, cu care poate varia pretul ordinului la piata“.

Cine vrea sa afle cu usurinta detalii nu poate. Am cautat cu atentie pe site-ul BVB detaliile despre noi pasi de cotare, sau de pret dar nu i-am gasit. Daca dam o cautare pe site-ul BVB cu cuvantul pas, primim... „nici un rezultat“, cu toate ca, de pilda, la specificatiile unor produse derivate exista acest atribut. Dar asta doar prin Google am aflat-o. 

In fine, am descarcat Codul BVB , unde am facut poza de mai jos, care ne ameninta cu pasi de pret de o sutime de ban (nou) la actiunile care costa sub un ban: 

Articolul a apărut şi în Capital Express, publicaţia electronică a AsociaţieiBrokerilor

BURSA: Ce e bun se aproba dar nu se-aplica

Era cat pe-aci sa sarim in sus de bucurie la prima lectura a unui comunicat BVB.

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) „a informat“ care sunt principalele modificari ale Codului BVB, in noua forma aprobata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, dar informarea a sporit nedumerirea deja existenta in privinta introduceriii conturilor globale si a vanzarilor in lipsa.

Pe scurt. Codul prevede…, dar ce prevede codul nu este aplicabil.

Incercati numai sa cititi comunicatul din 14 decembrie de pe site-ul BVB. O puteti face si din poza pe care am postat-o la finalul articolului.

„Incepand din data de 3.01.2011, pentru instrumentele financiare tranzactionate pe piata reglementata la vedere pe baza mecanismului cu prevalidare, precum si pentru instrumentele financiare derivate, nu se va mai aplica prioritatea „tip de cont” in pietele aferente, iar afisarea si executarea ordinelor se va efectua exclusiv pe baza criteriilor: pret si timp (FIFO)“, spune comunicatul BVB;

La punctul 2, comunicatul ne lasa sa credem ca, de acum, casele de brokeraj care au sistemul informatic necesar si pot, au voie sa foloseasca fie sistemul de conturi globale, fie sistemul de „conturi combinate individuale si globale“. Celelate pot folosi sistemul conturilor individuale.

Aceasta solutie este cunoacuta de mult timp. Ne bucuram ca a fost aprobata.

La punctual 5, aflam ca s-a facut si modificarea privind „extinderea listei instrumentelor financiare pentru care se va aplica operatiunile de vanzare in lipsa cu actiunile listate pe piata reglementata a B.V.B. care sunt incluse in indicele ROTX“.

Din pacate, bucuria sfarseste odata cu comunicatul, care zice: „cu exceptia precizarilor de la punctele 2 si 5 prezentate mai sus, celelalte modificari ale Codului BVB sunt aplicabile“.

Am incercat sa deslusim sensul acestui comunicat cu oficialii BVB, dar acestia nu si-au gasit timp sa ne dumireasca. I-am intrebat pe brokeri si nu au stiut nici ei ce sa inteleaga.

Cel mai rezonabil raspuns ni l-a dat Corina Palanciuc, director general adjunct al casei de brokeraj Fairwind Securities: „Se pare că prevederile noi privind consturile globale si vanzarile in lipsa au fost incluse in Cod, iar Codul a fost aprobat de CNVM, asa incat, atunci cand se va decide ca aceste prevederi sa se aplice, ele sa fie macar aprobate“.

N-am mai sarit in sus de bucurie.

Iata mostra de elocinta a comunicatului BVB:

Acest articol a apărut şi în CApital Express, publicaţia electronică a Asociaţiei Brokerilor

BCR Erste s-a decis: Economia României va creste anul viitor. Noi cand vom trai mai bine?

„România ar putea să înregistreze o crestere timida in 2011, de doar 1,2%, după doi ani de declin în care economia s-a contractat în termeni reali cu circa 9%.

Ieşirea din recesiune va fi anevoioasă şi presărată cu măsuri nepopulare pe care guvernul va trebui să le implementeze pentru ca România să poată atinge ţinta de deficit bugetar de 4,4%din PIB”, a declarat, economistul sef al BCR, Lucian Anghel, cu ocazia prezentarii Raportului macroeconomic România - Sub semnul austeritatăţii.

Inflaţia s-ar putea înjumătăţi la finalul lui 2011

SIF Moldova vrea un loc „în coasta “ administratorului Fondului Proprietatea

„In data de 16.12.2010 SIF Moldova SA a cumparat actiuni ale emitentului Fondul Proprietatea in valoare totala de 12.075.932,82 lei“
 Aşa sună raportul bursier al societăţii de investiţii financiare SIF Moldova, poate cel mai mare acţionar instituţional al Fondul Proprietatea (FP).


O lată explicaţie este că mai sunt doar câteva zile în care sae maipot tranzacţiona acţiuni ale FP pe piaţa gri cu decontare la Depozitarul Central, această minunată cauţiune a speculatorilor şi speculanţilor de toate culorile politice şi nepolitice.
În ianuarie, pe la sfârţitul lunii, acţiunile Fondului Proprietatea se vor găsi corect ambalate la Bursă.

SIF Oltenia pierde la Bursă 2,42 % din valoare, după ce, învins, Dinel Staicu demisionează de la conducerea societăţii

 Dinel Staicu a cedat presiunilor, sau bunului simţ, controversatul om de afaceri Dinel Staicu, fost lucrător în Ministerul de Interne de dinainte de 1989, apologet al „epocii Nicolae Ceuşescu“ şi curator al zestrei politice a Scorniceştilor. Şi-a dat demisia din funcţiile  de preşedinte şi director general al uneia dintre cele mai căutate companii la Bursa de Valori Bucureşti (BVB): SIF Oltenia.

SIF Oltenia este una dintre cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF) listate la BVB, unde sunt foate vânate, cele mai vânate, pentru că au în portofoliu investiţii în acţiuni ale unora dintre cele mai importante companii din România, inclusiv BCR.

Indiferent de cine a fost sau este Dinel Staicu, pentru  investitori este tot un moment dificil pentru companie. Valoarea acţiunilor companiei au scăzut cu 2,42%.

Dinel Staicu a fot condamnat de Tribunalul Bucureşti la 12 ani de închisoare pentru fraudarea Băncii Internaţionale a Religiilor, care a şi dat faliment ulterior.

Îmi amintesc de o legendă din vremea în care banca mai funcţiona şi care spunea că un rege, împărat sau prinţ, care avea şi un nume, al etniei rrrome autohtone, a primit un credit substanţial pentru care a garantat cu cartea sa de vizită bătută în aşa zise pietre preţioase. Expertizele locale confirmau, dar erau cam singure.

Comunicatul SIF Oltenia spune că decizia Tribunalului Capitalei a fost contestată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti. Cu acest pretext compania craioveană a refuzat să se supună unui avertisment  al Autorităţii Pieţei de Capital, care îi punea în vedere să cheme acţionarii să decidă dacă-l mai păstrează pe Staicu, sau mai bine nu.

Desigur, nu fostul miliţian  a făcut din SIF Oltenia cea mai bogată dintre cele cinci SIF-uri, cu o avere de 1,55 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acesteia a fost primită moştenire prin programul de privatizare în masă. De asemeni, o echipă de administrator de investiţii a fost la originea succesului. Dl preşedinte se ocupa de alte gestiuni. Toate SIF – urile au active nete de aproape şapte miliarde de lei (1,6 miliarde euro).

Demisia lui Dinel Staicu devine efectivă începând cu 2 februarie 2011, până atunci oficialul se află în concediu.

Cristian Sima iar a rămas fără bursă. Teodor Ancuţa a fost mai tare

            Preşedintele Bursei de de la Sibiu (SIBEX), Teodor Ancuţa, a câştigat meciul cu fostul său partener, Cristian Sima, preşedintele firmei de brokeraj WBS România, care voia să-l debarce.

Doi Fondatori: Teodor Ancuţa şi Thomas Curtean

            Teodor Ancuţa este unul dintre fondatorii bursei sibiene, care a devenit polul de interes al poduselor derivate de pe piaţa românească.
           Cu o ambiţie şi dăruire rare, pe care numai un oltean convertit la spiritul ardelean le-ar putea avea, Teodor Ancuţa a construit din nimic Bursa din Sibiu, din care a făcut un punct  de atracţie şi pentru marea bursă din Varşovia.

             Cristian Sima a contribuit vreun an, doi, la lansarea de noi produse, printre care contractul la termen pe indicele american Dow Jones a adus mari beneficii bursei.
             Dar Sima a vrut mai mult, probabil prea mult. Se poate să fi vrut totul, ca Napoleon, de acolo din biroul lui de lângă Cişmigiu.
             Te şi întrebi de ce un om atât de talentat şi de profesionist eşuează în marile proiecte pe care şi le propune. A eşuat la Bursa de Valori Bucureşti şi, după aceea, ideile lui au început să fie aplicate. Poate nu întocmai, dar pot fi identificate ideile lui.
             La fel şi la Sibiu. Credea Cristian Sima că ar putea deveni singurul care să controleze această bursă? Se va fi întrebat dacă, vreodată, ca stăpîn de facto al Sibex, s-ar putea întoarce şi plăti niscaiva poliţe la Bucureşti?
            Doar domnia sa ştie dacă aceste întrebări sunt sau nu absurde.

            Păcat că nu are răbdare, omul ăsta. Ar fi făcut treabă bună. Uite ce treabă bună i-a ieşit la Hotnews.
            Din noul Consiliu de Administratie de la Sibiu mai fac parte Anton Ionescu, presedintele Broker Cluj (reales), Dan Simionescu (de la SIF Transilvania), Gabriel Filimon (SIF Muntenia) şi Bogdan Cosmin Ivan (preşedintele  casei de brokeraj HTI Valori Mobiliare).
           Cristian Sima nu a mai prins nici un loc in consiliul de administraţie.
            Să fie soarta lui aceea a marilor talente, care au jocul de picioare şi verbiajul lui C. Clay, dar nu şi încheieturile care să-i servească pumnii pentru marile lovituri pe care le imaginează?

Deschideţi cu atenţie darurile făcute pieţei de bani de Moş Crăciun „în raliu“

Analiştii şi observatorii pieţelor de bani, şi mai ales al Bursei, obişnuiesc să spună că pe piaţă, de Crăciun, are loc un raliu (rallly), adică  o creştere a cotaţiilor.

Este „Raliul  lui  Moş Crăciun“. Cât de valabil va rămâne un eventual raliu de Sărbători şi după ce acestea se vor fi... consumat?  

Sursa: Prognosis.ro, CLICK pentru mărire

Valorile indicelui Sentimentului Pieţei de Capital realizat de Prognosis.ro ar putea da nişte indicii. 

Mukul Pal, de la casa de cercetare de piaţă Orpheus Capitals, spune că „extinderea (valorile prea mari ale) indicatorilor de sentiment la 6 luni încă nu creează condiţii pentru acumulare“ . Să aproximăm o definiţie, pentru uzul întregului popor: acumularea este cumpărarea succesivă a mai multor pachete discrete de acţiuni, până la atingerea unei anumite cantităţi.

Mukul Pal este sceptic. Lui, datele „ de Sentiment“ procesate de Prognosis.ro pe termen 6 luni îi spun că un eventual raliu nu are mari şanse să se menţină în prima săptămână din Ianuarie.

„Ce ne-a învăţat acest an?“, se mai întreabă, retoric, Mukul. „Că, aşa cum cumpărarea în minimele sentimentului din Martie 2009 a fost o oportunitate, la fel au fost şi valorile de sentiment din Iunie-Iulie 2010“, aminteşte analistul.

Mukul Pal este şi filozof. Bursa are uneori acest efect asupra bărbaţilor, dar de obicei filozof  te naşti nu te faci. Mukul Pal se pare că s-a născut, căci iată ce zice:

„Pieţele vor testa întotdeauna rabdarea. Întotdeauna ele vor adormi şi te vor păcăli pentru a face şi tu acelaşi lucru. Se vor mişca mai repede decât tine atunci când capătă tracţiune.

 Înţelegerea pieţei înseamnă o eficienţă de timp. Dacă nu înţelegi timpul, ai putea să alergi întotdeauna într-un labirint din care să nu poţi ieşi“.

Filozof – filozof, dar omu' are dreptate.

Sentimentul agregat „într-o anumită lună ar putea să nu fie cel mai bun instrument de prezicere al rally-ului de sfârşit de an, (...) însă ne spune clar cât de sustenabil ar fi orice rally care ar trece in 2011“.

Sentimentul Pieţei de capital este o sinteză a răspunsurilor la un chestionar ale mai multor experţi, participanţi şi comentatori ai pieţei. Întrebările sunt de tipul: va creşte , va scădea sau va stagna cutare indice bursier... iar analiza este mai curând sociologică.

Sentimentul Pieţei de Capital este meritul a doi tineri meseriaşi în marketing, Alex Stoian şi Vlad Ionescu, specializaţi în cercetare de piaţă, care dincolo de job-urile lor, fac treaba asta, www.prognosis.ro, gratis. De asemeni şi al analistului Mukul Pal, care le comentează rezultatele.

Mai multe date la http://www.prognosis.ro/analize/26-analize-respondenti/71-rally-ul-lui-mos-craciun-.html

Mai mult de jumătate din banii de investiţii ai românilor caută câştigul în euro

Topul administratoruilor de investiţii, potrivit AAF

Dacă jumătate din nemţi vor resuscitarea mărcii germane (şi, altfel spus, eutanasierea euro), jumătate din banii subscrişi net luna trecută, de către români, în fondurile deschise, le-au căutat pe cele denominate în euro.

Or fi ştiind românii ceva, mai ales că nu puţini dintre ei sunt sau au strânse legături cu Germania.

Este vorba, desigur, de românii care au înţeles în sfârşit fondurile deschise de investiţii, zise şi mutuale. Mai ales că îl aduc acuşi acuşi în ţară pe Nicolae Popa, marioneta de la FNI.

Mai exact subscrierile nete în fondurile mutuale, adică  diferenţa dintre banii băgaţi şi banii scoşi în fonduri, a fost de peste 25 milioane de euro, din care circa 57% au ţintit fondurile unde investitorii vin cu euro. Ceea ce înseamnă ori că aveau deja euro, ori că au convertit leii în euro.

Sunt cinci fonduri deschise în euro pe piaţă şi mai toate sunt orientate preponderent spre investiţii cu grad redus de risc mai ales în obligaţiuni în euro. A mai apărut unul de când am vorbit ultima oară despre  ele: BT Index AXT, un indice a diviziei de administare a investiţiilor a grupului Băncii Transilvania. Băieţii ăştia sunt decişi spre Viena.

Şi despre acest fond am pomenit la un moment dat. Este un fond comod, care urmăreşte evoluţia indicelui AXT. Acest indice este o medie ponderată a celor mai importante acţiuni de la Bursa din Viena. Aşa că: urcă indicele, creşte şi profitul. Invers = vice versa.  

Echivalentul a 7,54 milioane de lei est plasat în cele cincifonduri, dar 91% din aceşti bani sunt concentraţi în fondul Raiffeisen Euro Plus, 6 % în fonbdul BRD Euro Fond şi sub 3% în fondul OTP Euro Bond.

Voi reveni.  Acum, mă strigă datoria înapoi la ce am de făcut la locul de muncă.

Până atunci, cercetaţi niţel evoluţia acestei pieţe în ultimi ani ca să vedeţi cum criza îl învaţă pe om  ideile bune: respectiv plasamentul în fondurile monetare.